Se anticipează adesea că inteligența artificială generativă întrodusă în mediul corporativ va ușura sarcinile angajaților. Contrar acestei așteptări, o cercetare desfășurată la o companie de tehnologie din Statele Unite a relevat că adoptarea AI a prelungit durata zilei de lucru.
Un studiu, derulat între aprilie și decembrie 2025 de două academicianne de la Universitatea California Berkeley, a examinat efectele introducerii unor aplicații de AI generativă, inclusiv nume cunoscute precum ChatGPT și Gemini, într-o firmă tehnologică californiană cu circa 200 de angajați. Compania a oferit personalului abonamente la aceste platforme, însă fără a obliga la folosirea lor, mai scrie cotidianul Il Post, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Concluziile preliminare indică o simplificare și o accelerare notabilă a multor operațiuni datorită AI. Personalul a putut finaliza activitățile mai rapid și a asumat responsabilități adiționale. Paradoxal, în loc să conducă la o diminuare a orelor de lucru, această sporire a eficienței a generat o creștere a volumului total de muncă.
Pe parcursul celor opt luni de observație, angajații au manifestat un ritm de lucru mai intens. Ei au preluat atribuții anterior gestionate de colegi sau externalizate și au petrecut mai multe ore la birou. De exemplu, managerii de produs au început să elaboreze cod. În același timp, inginerii au alocat un timp sporit revizuirii și optimizării codului generat cu asistența inteligenței artificiale.
Un aspect notabil a fost că multe dintre aceste activități adăugate nu au fost privite ca o extindere oficială a fișei postului. Au fost văzute mai degrabă ca „experimente” sau inițiative individuale, devenite posibile prin intermediul noilor tehnologii.
O altă consecință identificată a fost diluarea liniilor de demarcație dintre sarcinile profesionale și momentele de relaxare. Salariații recurgeau la AI în timpul pauzelor, înaintea întâlnirilor sau chiar în afara programului, inițiind solicitări către chatbot și revenind mai târziu pentru a analiza rezultatele. Această fragmentare constantă a concentrării a sporit efortul cognitiv și a diminuat oportunitățile de odihnă autentică.
Chiar dacă inteligența artificială este văzută ca un „asistent virtual” benefic, interacțiunea continuă cu aceasta implică verificări repetate, ajustări și o comutare frecventă a atenției, elemente care contribuie la creșterea presiunii mentale.
În mod contrar intuiției, sporirea productivității nu s-a tradus printr-o reducere a așteptărilor. Din contră, ritmul de lucru accelerat a devenit noua normă. Un angajat participant la studiu a mărturisit: „Ai impresia că vei munci mai puțin cu AI. În realitate, muncești la fel de mult sau chiar mai mult”.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Expertii în cercetare atrag atenția că, în lipsa unor reglementări precise și a unor practici organizaționale bine definite – cum ar fi pauzele structurate și o reflecție colectivă asupra integrării AI – există pericolul ca sănătatea mintală a angajaților și calitatea generală a muncii să se deterioreze pe termen lung.
Astfel, acest studiu reorientează dezbaterea de la teama înlocuirii forței de muncă de către inteligența artificială către o realitate actuală: AI nu elimină locurile de muncă, ci le transformă, adesea printr-o intensificare a efortului.
