Cele 22 de ţări prezente la summitul ibero-american de la Santo Domingo au semnat sâmbătă o declaraţie comună în care se angajează să lupte împotriva foametei în America Latină, să controleze mai bine migraţia şi să negocieze împreună finanţări la dobânzi mai favorabile, notează AFP, potrivit agerpres.
“Ceea ce avem în vedere, ca angajament al acestui summit, este să generăm o situaţie de foame zero”, a declarat Andres Allamand, fost ministru chilian şi secretar general ibero-american.
Citește și : NATO îşi caută şef – iată care sunt candidaţii cunoscuţi până acum
“Avem mai mult sau mai puţin 60 de milioane de persoane care au probleme de securitate alimentară. O treime din alimentele produse în regiune sunt risipite” din cauza problemelor din lanţurile de distribuţie, depozitare sau comercializare, a explicat el.
Acest angajament este o provocare atunci când proiecţiile de creştere sunt sub 2% pe un continent unde costul unei alimentaţii sănătoase este cel mai ridicat din lume: 3,89 de dolari pe zi de persoană, inaccesibil pentru 22,5% populaţie, potrivit Naţiunilor Unite.
“Accesul la o alimentaţie sănătoasă ar trebui să fie un drept, şi nu un privilegiu pentru câţiva”, a spus preşedintele bolivian Luis Arce care a subliniat impactul schimbărilor climatice asupra producţiei alimentare.
Declaraţia comună evocă “provocările globale ale schimbărilor climatice”. Această criză “produce foame, moarte”, a comentat preşedintele columbian Gustavo Petro.
Obţinerea unei finanţări mai favorabile ar ajuta ţările să reducă foamea şi să lupte împotriva încălzirii globale, au spus mai mulţi lideri.
Preşedintele ţării gazdă, Luis Abinader, a subliniat că “ţările ibero-americane vor lucra ca un singur bloc” pentru a negocia “condiţii mai bune”.
“Asistăm la un scenariu internaţional caracterizat de niveluri de îndatorare ridicate şi nesustenabile care condiţionează creşterea ţărilor noastre”, a declarat preşedintele argentinian Alberto Fernandez a cărui ţară se luptă să iasă dintr-o criză profundă.
Schimburi de replici uneori animate au însoţit dezbaterile.
Astfel, preşedintele chilian Gabriel Boric a criticat “dictatura de familie a lui (Daniel) Ortega şi (Rosario) Murillo în Nicaragua”.
“În afară de democraţie, nu există libertate sau demnitate posibilă. Vedem noi riscuri în întreaga lume (…) trebuie să răspundem cu mai multă democraţie, nu cu mai puţină”, a adăugat el.
Gabriel Boric a cerut, de asemenea, o mai mare “coordonare” în faţa crizei migratorii.
Regiunea se confruntă cu fluxuri mari de migranţi din Venezuela, Cuba, Haiti şi alte ţări din America Centrală care caută să scape de sărăcie.
Gustavo Petro a propus organizarea unui summit pe această temă.
Citește și : Milioane de copii se confruntă cu un risc crescut de malnutriţie din cauza lipsei de fonduri
Un alt dosar abordat în cursul summitului: Haiti, cea mai săracă ţară din Americi cu bande violente care au ucis aproximativ 530 de persoane şi au răpit aproape 300 din ianuarie, potrivit ONU.
“Singura modalitate de a trata cu Haiti este pacificarea acestei ţări. Comunitatea internaţională nu poate permite ca această situaţie să continue”, a declarat Luis Abinader, preşedintele Republicii Dominicane, vecină cu Haiti, pe Insula Hispaniola.
