Utilizarea mijloacelor „militare” împotriva Braziliei poate fi doar o bravadă, dar riscurile nu pot fi ignorate, scrie „O Globo” (Brazilia) într-un editorial.
Intervenția lui Donald Trump în afacerile interne ale altor țări – inclusiv Brazilia – devine tot mai îngrijorătoare. Trump nu respectă nici aliații, nici granițele geografice. Întrebată marți dacă ia în calcul sancțiuni suplimentare în cazul condamnării lui Jair Bolsonaro, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a răspuns că administrația americană nu exclude folosirea de mijloace „economice” și „militare” pentru a proteja ceea ce ea a numit „libertatea de exprimare în întreaga lume”. Evident, cuvintele ei în sine, în contextul în care au fost rostite, ar trebui interpretate cu scepticism. Dar, având în vedere succesiunea de acțiuni recente, acestea nu pot fi ignorate, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Începând din luna iulie, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva judecătorului Tribunalului Suprem Federal (STF) Alexandre de Moraes, folosind Legea Magnitsky, aplicată până atunci cazurilor de încălcare a drepturilor omului sau de corupție. De asemenea, au majorat tarifele pentru produsele braziliene cu 50%. Iar Trump, aliații sau reprezentanți precum Leavitt nu ratează nicio ocazie de a face noi amenințări.
Brazilia este departe de a fi singura țară supusă acestui tip de presiune. În cazul Indiei, nici afinitatea ideologică, nici un istoric de relații bune cu primul-ministru Narendra Modi nu au împiedicat impunerea unor tarife dintre cele mai mari pentru a-i forța pe indieni să înceteze să cumpere petrol rusesc. Săptămâna trecută, Casa Albă a amenințat Uniunea Europeană cu sancțiuni, în încercarea de a anula o amendă impusă Google și o reglementare mai strictă a platformelor digitale. În cazul unui adversar slab, venezueleanul Nicolás Maduro, americanii au trimis nave și trupe, creând o amenințare militară concretă.
Este adevărat că nimic similar nu a fost conturat în legătură cu Brazilia. De aceea, Itamaraty (denumire sub care mai este cunoscut Ministerul Relațiilor Externe al Braziliei, ca urmare a numelui purtat de clădirea în care își are sediul; n. trad.) a avut dreptate să reacționeze sobru la adresa purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, condamnând „utilizarea sancțiunilor economice sau a amenințărilor privind folosirea forței” împotriva democrației braziliene. „Primul pas în protejarea libertății de exprimare este tocmai apărarea democrației și respectarea voinței populare exprimate la urne”, a afirmat acesta. „Aceasta este datoria celor trei puteri ale Republicii, care nu vor fi intimidate de nicio formă de atentat la adresa suveranității noastre”.
Aflat în fruntea celei mai mari puteri economice și militare a lumii, Trump nu s-a sfiit să-și folosească puterea de coerciție pentru a influența politica externă și internă a altor țări. Dar Statele Unite vor plăti și ele un preț pentru acest lucru. Amestecul creează stimulente pentru ca cei aflați sub presiune să caute căi alternative. Exportatorii brazilieni și indieni caută deja alte piețe pentru produsele lor. Canadienii au revizuit deciziile care au dus la o dependență excesivă de americani din punct de vedere economic și de securitate. Europenii sunt conștienți că nu mai pot avea încredere în alianța atlantică care le-a garantat securitatea după al Doilea Război Mondial și investesc într-o autonomie sporită.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Fragmentarea geopolitică nu va veni fără un cost pentru toți, inclusiv pentru Statele Unite. Acordurile multilaterale permit un progres mai rapid. Când legea junglei prevalează, există mai multă neîncredere și mai multe motive de dispută. Trump a început deja o nouă cursă a înarmărilor. Deși cuvintele purtătoarei sale de cuvânt cu privire la Brazilia pot fi doar o bravadă, cu cât se vorbește mai mult despre un răspuns militar la probleme, cu atât mai mult acesta devine mai probabil.











