Blocaţi între Rusia şi Uniunea Europeană (UE), divizaţi în ceea ce priveşte orientarea pe care trebuie să o ia ţara lor, moldovenii se vor prezenta duminică la urne pentru a-şi alege deputaţii, sub ochiul atent al Kremlinului, notează AFP vineri, într-un comentariu, transmite agerpres.
Una dintre ţările cele mai sărace din Europa, alături de Ucraina, Republica Moldova este zdruncinată, după proclamarea independenţei sale faţă de URSS, în 1991, de crize politice repetate, fiind nevoită, în acelaşi timp, să facă faţă unui conflict îngheţat în Transnistria, teritoriu separatist prorus în estul republicii, care se sustrage controlului Chişinăului.
Citește și: Chiar dacă Trump a anunțat retragerea totală, SUA mențin 200 de soldați în Siria
Duminică, moldovenii vor alege, pentru un mandat de patru ani, 101 deputaţi în Parlamentul lor unicameral. Pentru prima dată, scrutinul se va desfăşura în baza unui sistem mixt – proporţional şi majoritar – într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale. În circumscripţia naţională se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.
Plasat în fruntea tuturor sondajelor, Partidul Socialiştilor al preşedintelui Igor Dodon, care militează pentru apropierea de Rusia şi mai degrabă pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică decât la Uniunea Europeană (UE), ar putea câştiga în jur de 50% din sufragii.
Locurile doi şi trei în sondaje sunt disputate de alianţa ACUM şi Partidul Democrat (PDM). Alianţa ACUM reuneşte două partide favorabile aderării la UE şi NATO. Ea denunţă “acapararea” funcţiilor cu responsabilitate din politică, justiţie şi în cadrul forţelor de ordine de către Partidul Democrat aflat la putere şi condus de oligarhul Vlad Plahotniuc, considerat cel mai puternic om din republică.
La rândul său, Partidul Democrat, în prezent majoritar în Parlament, pledează pentru o refacere a relaţiilor cu Bruxellesul, degradate din 2018, evitând în acelaşi timp o răcire totală a relaţiilor cu Moscova.
Dacă niciuna dintre aceste formaţiuni nu obţine majoritatea pentru a forma singură un guvern – cazul cel mai probabil – analiştii atenţionează cu privire la o nouă perioadă de instabilitate.
Igor Boţan, expert al Asociaţiei Adept, subliniază de asemenea “riscul unei participări slabe, determinată de apatie şi de absenţa încrederii din partea alegătorilor în politicieni”.
Mică republică ex-sovietică cu 3,5 milioane de locuitori, situată între România şi Ucraina, Republica Moldova este sfâşiată de ani de zile între susţinătorii unei apropieri de UE şi cei ai unei alianţe cu Moscova.
Ales în noiembrie 2016, preşedintele Igor Dodon este considerat un aliat apropiat al liderului rus Vladimir Putin, pe care îl vizitează tot mai des. Blocat adesea de Parlament şi de guvern în proiectele sale, Dodon şi-a temperat totuşi discursul şi nu mai militează pentru rezilierea acordului de asociere semnat între R.Moldova şi UE în 2014 de autorităţile proeuropene de la acea dată. El doreşte acum ca ţara lui să poată face comerţ “atât cu Rusia, cât şi cu UE”.
Citește și: Fiii lui El Chapo sunt inculpați și ei pentru trafic de droguri
Acest acord de asociere a permis deschiderea graduală a pieţei europene pentru produsele moldoveneşti, dar în acelaşi timp a suscitat furia Moscovei, care a impus imediat un embargo asupra fructelor şi cărnii din Republica Moldova, sancţionând o populaţie care trăieşte în principal din agricultură. Comerţul este principala pârghie de presiune de care dispune Rusia, ţară în care, de altfel, lucrează o jumătate de milion de moldoveni.
La sfârşitul lui ianuarie, după ce a fost primit la Kremlin de Vladimir Putin, Igor Dodon a anunţat semnarea unui acord ce prevede că toate produsele moldoveneşti pot fi exportate în Rusia fără taxe vamale. “Desigur, Rusia nu este indiferentă faţă de formarea Parlamentului în Moldova”, a declarat Putin, înainte de a oferi micii republici 12 camioane Kamaz.
La două săptămâni de la declaraţiile lui Putin, secretarul Consiliului rus pentru Securitate Naţională, Nikolai Patruşev, venea cu precizări în ceea ce priveşte temerile Kremlinului: Occidentul “împinge societatea moldavă spre sciziune şi conflict”. “Am văzut deja aceasta în Ucraina, în 2014”, adăuga el, cu referire la mişcarea pro-europeană Maidan care a dus ulterior la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi la un conflict cu separatiştii proruşi, soldat în cinci ani cu aproape 13.000 de morţi.
