Președintele francez și cel rus au făcut schimb de opinii timp de peste două ore, marți, în special pe tema situației din Iran și din Ucraina. Pe ultimul subiect, nu au putut decât să-și recunoască opiniile ireconciliabile, scrie „Le Monde” (Franța).
Schimbul de replici a durat peste două ore. Marți, 1 iulie, când Emmanuel Macron a vorbit telefonic cu Vladimir Putin, așa cum conveniseră puțin mai devreme, președintele francez a știut că gestul său era atât semnificativ, cât și cu dublu tăiș, potrivit stiripesurse.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
Liderul Kremlinului, acuzat de crime de război, a fost tratat ca un paria de către europeni de când armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022. Însă pericolul proliferării nucleare, declanșat de conflictul dintre Israel și Iran ca urmare a „războiului de douăsprezece zile”, cum îl numește președintele american Donald Trump, l-a convins pe șeful statului francez să reia dialogul, la aproape trei ani de la ultimul său apel telefonic cu Kremlinul, cel din septembrie 2022.
Parisul și Moscova au un interes comun: împiedicarea Teheranului să achiziționeze arme nucleare. Rusia, alături de Franța, Regatul Unit, Statele Unite și China, deține un loc permanent în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În calitate de puteri nucleare, aceste cinci țări sunt garante ale Tratatului de neproliferare (TNP). Toate cele cinci țări au semnat Acordul de la Viena cu Teheranul și Berlinul în 2015, menit să reglementeze programul nuclear al Iranului, înainte ca Donald Trump să îl retragă, trei ani mai târziu.
Franța se teme că Iranul se va retrage din TNP. De la atacurile israeliene și americane care au vizat distrugerea siturilor nucleare ale Iranului, Teheranul a acuzat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că nu îi protejează infrastructura nucleară. Directorul AIEA, Rafael Grossi, a fost ținta unor amenințări. Necesitatea absolută de a evita o criză de proliferare nucleară a meritat un apel către Vladimir Putin, aliatul Iranului, potrivit Parisului. „Noi, în Europa, ne aflăm într-o bulă diplomatică. Suntem singurul continent care crede că nu putem vorbi cu cei cu care nu suntem de acord”, comentează un diplomat francez.
Alte voci decât cea a lui Donald Trump
Este crucial ca Franța să ducă la bun sfârșit negocierile pe care Statele Unite intenționează să le reia cu Iranul în următoarele zile. În timpul rundei anterioare de discuții, între aprilie și mai, Teheranul și Washingtonul nu au reușit să găsească un teren comun, americanii cerând ca iranienii să renunțe la orice îmbogățire a uraniului, o condiție inacceptabilă pentru aceștia din urmă, care o consideră o problemă de suveranitate națională. Parisul și Moscova sunt pregătite să tolereze capacitatea regimului de a îmbogăți uraniu în scopuri civile, dar într-un mod extrem de controlat. Apelul a contribuit la clarificarea pozițiilor.
Dar Iranul nu este singura problemă care îl preocupă pe președintele francez.
Emmanuel Macron dorește să facă auzite și alte voci decât Donald Trump pe scena internațională. Pentru a apăra interesele franceze și europene, el îi consultă pe membrii Consiliului de Securitate unul după altul. După președintele american, cu care a vorbit telefonic pe 26 iunie, și Vladimir Putin, cu care a discutat marți, șeful statului îl va contacta „în curând” pe președintele chinez Xi Jinping, potrivit Palatului Élysée.
„Confruntați cu Vladimir Putin, Franța și europenii se află într-o situație în care nu mai există o soluție câștigătoare pentru ei: fie lasă dialogul cu Putin în întregime în seama americanilor, cu riscul de a se auto-marginaliza și de a suporta povara politicii lui Trump; fie relansează dialogul, așa cum tocmai a făcut-o Emmanuel Macron, sperând să facă o diferență”, observă Tatiana Kastouéva-Jean, directoarea Centrului Rusia Eurasia din cadrul Institutului Francez de Relații Internaționale. „Problema este că acest gest nu va fi perceput la Moscova ca o mână întinsă care trebuie strânsă, ci va fi interpretat ca un gest de slăbiciune și neputință”, adaugă ea.
Discuțiile cu Vladimir Putin duc inevitabil la abordarea conflictului din Ucraina. Președintele francez, deja criticat de omologii săi din Europa pentru că a crezut în puterea sa de persuasiune, persistând în a discuta cu liderul Kremlinului multe luni după începerea invaziei, știe că subiectul este unul provocator pentru președintele rus. „Problema lui Putin este că vede totul printr-o singură lentilă: Ucraina”, a comentat un diplomat. Emmanuel Macron trebuie să-l fi ascultat pe Vladimir Putin justificându-și războiul. „Conflictul ucrainean este o consecință directă a politicii statelor occidentale, care, timp de mulți ani, au ignorat interesele de securitate ale Rusiei, au creat un pilon anti-rus în Ucraina, au continuat să încalce drepturile locuitorilor vorbitori de limbă rusă și acum urmează o politică de prelungire a ostilităților, furnizând regimului de la Kiev diverse arme moderne”, a relatat Kremlinul la câteva ore după apel.
Moscova vrea să ia în considerare „noile realități teritoriale”: Rusia ocupă 20% din teritoriul ucrainean și a anexat patru regiuni pe care însă nu le controlează pe deplin din punct de vedere militar.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
Degeaba a reiterat Emmanuel Macron că urgența unui armistițiu în Ucraina rămâne pe primul loc, dar diferențele de opinie sunt ireconciliabile. Un simplu apel telefonic, chiar și unul care durează mai mult de două ore, cu greu ar putea rezolva trei ani de război, neînțelegeri și minciuni din partea Rusiei. Cei doi bărbați intenționează să discute din nou în curând. Pentru a se asigura că Kievul nu se simte trădat, președintele francez l-a avertizat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cu privire la schimbul de replici cu Putin.
Macron a relatat apoi apelul telefonic adresat aliatului său ucrainean, care în timp devenise un „prieten”, potrivit apropiaților președintelui francez. Emmanuel Macron îl informase și pe cancelarul german Friedrich Merz. „Știam că planul era să se discute un armistițiu în Ucraina și era important ca aliații să fie aliniați pe linia care urma să fie respectată”, a declarat o sursă guvernamentală germană, în timp ce domnul Merz refuză orice dialog cu Vladimir Putin. La Berlin, se crede că cuvântul stăpânului Kremlinului nu are nicio valoare.
