Ion Iovcev: Mai sunt doar 7 școli în stânga Nistrului. Este o luptă zilnică de a le păstra, o luptă care nu poate fi câștigată fără sprijin
Ion Iovcev, fostul director al Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol, se află pe lista Alianței Dreapta Unită pentru alegerile parlamentare din România. Cu o experiență de peste 30 de ani în educație, luptând pentru păstrarea identității românești în regiunea separatistă transnistreană, Iovcev a acceptat candidatura cu scopul de a aduce o voce puternică pentru românii care trăiesc în afara României și pentru consolidarea legăturilor cu Republica Moldova.
În interviul de mai jos, discutăm despre angajamentele sale, provocările din educație și planurile de viitor pentru comunitățile românești de peste hotare.
- Ce v-a determinat să acceptați candidatura pe listele Alianței Dreapta Unită pentru alegerile parlamentare din România?
Candidatura mea pentru Parlamentul României reprezintă o continuare naturală a
angajamentului meu de-o viață pentru apărarea limbii și culturii românești, în special într-o
zonă atât de vulnerabilă cum este regiunea transnistreană. După mai bine de 30 de ani în
care am luptat pentru protejarea identității noastre naționale, îmi doresc ca această
experiență să devină o voce puternică pentru toți românii, indiferent de locul în care trăiesc.
Eu sunt onorat de invitația Alianței Forțelor de Dreapta de a candida la alegerile
parlamentare, la fel cum mă onorează susținerea unor lideri politici importanți precum este
președintele Traian Băsescu, Eugen Tomac, președintele PMP și Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei cărora le mulțumesc pentru sprijin. Este momentul ca vocile noastre să fie auzite și, printr-o acțiune comună, să ne asigurăm că drepturile și nevoile românilor de peste hotare sunt respectate. Am acceptat această candidatură, deoarece cred cu tărie că valorile românești trebuie apărate și promovate în toate comunitățile noastre, indiferent de granițe.
Experiența mea din regiunea transnistreană m-a învățat cât de important este să
existe oameni dedicați în structurile de decizie care să sprijine limba română, cultura
noastră și drepturile fundamentale. Alianța Dreapta Unită împărtășește aceste idealuri și
reprezintă o platformă prin care pot să contribui concret la un viitor mai bun pentru românii
de pretutindeni.
- Cum considerați că experiența dumneavoastră de fost director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol vă va ajuta în activitatea de parlamentar?
Sunt peste 30 de ani la conducerea unei instituții greu încercate, prin urmare am învățat să
gestionez situații extrem de dificile, să rezolv probleme complexe și să lupt pentru dreptate, chiar și în condiții care îmi puneau viața în pericol. Această experiență m-a pregătit, m-a călit, m-a ajutat să înțeleg nevoile comunităților marginalizate și să mă implic activ în susținerea lor. În calitate de parlamentar, voi pune aceste abilități în slujba tuturor
românilor, oferind soluții concrete și sprijin real.
- Ați menționat că susținerea profesorilor care predau limba română în afara
granițelor este o prioritate pentru dumneavoastră. Cum intenționați să
implementați acest obiectiv în Parlamentul României?
Nu este prima dată când spun acest lucru și o nu o fac doar pentru că este campanie.
Cunoașterea limbii române este fundamentală pentru păstrarea identității românești. Copiii
din Diaspora vorbesc limba română doar în bucătărie, ei nu au acces la limba română în mediul academic, ei nu ajung să îi cunoască pe Eminescu, Creangă sau Coșbuc, nu cunosc istoria românilor. Statul român are o mare responsabilitate față de acești copii, prin urmare, eu voi propune o inițiativă legislativă prin care să creăm cadrul legal al organizării de cursuri de studiere a limbii române și a istoriei românilor în afara granițelor României.
În mod firesc, profesorii ar urma să fie remunerați. Sunt convins că statul român poate găsi resursele financiare necesare implementării unui astfel de proiect atât de necesar. Sentimentul de apartenență la o națiune nu se formează fără a-i cunoaște limba și istoria.
- Ce măsuri concrete propuneți pentru crearea unui fond pentru investițiile
românești în Republica Moldova?
Crearea Fondului în sine este cea mai concretă modalitate pentru stimularea capitalului
privat și consolidarea cooperării economice între cele două state. Acest fond ar putea
include garantarea capitalului în caz de pierderi financiare cauzate de instabilitatea politică
sau economică, oferind astfel un cadru mai sigur și previzibil pentru investitori. De
asemenea, ar trebui să asigure siguranța pentru antreprenorii și companiile din România
care doresc să investească în Republica Moldova, eliminând barierele care ar putea
descuraja inițiativele economice.
În paralel, este esențial să se încurajeze investițiile strategice în domenii cheie precum infrastructura, energia, tehnologia și agricultura, sectoare care pot contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă și integrată a regiunii.
- Cum vedeți consolidarea relațiilor între administrațiile locale din România și
Republica Moldova?
Cred că cele mai trainice legături se formează anume la nivel local. Parteneriatele dintre
administrațiile locale sunt motor pentru dezvoltare. Voi încuraja astfel înfrățirea orașelor și
comunelor din România și Republica Moldova, derularea de proiecte comune, axate pe
infrastructură, educație și cultură, precum și schimburile de bune practici între autoritățile
locale. România și Republica Moldova sunt deja foarte apropiate, relațiile la nivel de
administrații locale funcționează, însă bineînțeles că sunt hotărât să le întăresc, să fiu un
partener de încredere de-a lungul acestui drum.
- Ce rol credeți că ar trebui să aibă România în sprijinirea comunităților românești din stânga Nistrului?
Unul mult mai activ. În regiunea transnistreană are loc un proces intens de rusificare, procesncontinuu de ani de zile. Nu știu dacă vă imaginați cum este să trăiești într-un astfel de mediu. Eu iubesc limba română, istoria românilor, însă fiecare cuvânt în română în stânga Nistrului era o victorie. De aceea, implicarea statului român trebuie să fie directă și
constantă. Bineînțeles, sprijinul financiar este cel mai necesar. Școlile cu predare în limba
română au nevoie de resurse financiare pentru a-și desfășura activitatea, copii au nevoie de spații sigure și curate, de materiale didactice, de profesori remunerați corect. Mai sunt doar 7 școli în stânga Nistrului. Este o luptă zilnică de a le păstra, o luptă care nu poate fi câștigată fără sprijin.
- Cum apreciați sprijinul actual al autorităților române pentru Republica Moldova și ce credeți că ar trebui îmbunătățit?
Eu am spus dintotdeauna. România este cel mai activ și dedicat avocat și partener pe care R. Moldova îl are. Și acest lucru se reflectă în evoluția evenimentelor ultimilor ani. R. Moldova este astăzi stat candidat la Uniunea Europeană, un vis care a devenit un obiectiv realizabil. Președintele Traian Băsescu, în timpul mandatului său, a adus de fiecare dată situația din R. Moldova pe agenda discuțiilor Consiliului European.
Eugen Tomac a vorbit de nenumărate ori în Parlamentul European despre nevoia de a sprijini R. Moldova. Acel efort nu a fost în zadar. R. Moldova a votat pentru calea europeană la Referendum, a ales un președinte european. Însă Rusia este în continuare prezentă, propaganda, manipularea prin toate mijloacele posibile și imposibile sunt cât se poate de actuale. De aceea, cred că cel mai mare sprijin este necesar în această direcție. Mass-media liberă și echidistantă, societate civilă puternică și implicată, proiecte comune în sprijinul tuturor românilor, acestea sunt esențiale.
- Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă profesorii și elevii din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului?
Așa cum menționam și mai sus, cele mai mari probleme sunt legate de insuficiența
resurselor financiare și de rusificarea forțată cu toate consecințele ce decurg din această
situație. În Slobozia, de exemplu, unde erau cele mai multe școli mixte, adică și cu predare în limba română, astăzi au rămas doar câțiva copii. În lipsa resurselor și a sprijinului, ele dispar de la sine.
Trebuie să știți ca toate școlile din stânga Nistrului nu au spații proprii, ci le închiriază, o problemă majoră. Contractele de închiriere ale Liceului Lucian Blaga și Alexandru cel Bun expiră la 31 decembrie 2027 și nu știe nimeni ce va fi după. Școala din Grigoriopol, de exemplu, închiriază un spațiu în Doroțcaia, iar elevii fac naveta zilnic de peste 20 de ani. În fiecare zi trec controlul de frontieră, întrucât Doroțcaia este controlată de autoritățile R. Moldova. Orele încep la ora 14 și se încheie târziu în noapte.
Imaginați-vă ce situație mai mult decât dificilă. De aceea, revin și spun ca sprijinul pentru școlile românești din stânga Nistrului este vital. Altfel, şi acestea vor dispărea.
- Cum poate România să susțină mai bine comunitățile românești din regiunile în
care limba română este supusă presiunilor?
Eu aș propune o inițiativă legislativă pentru a aloca profesorilor care își desfășoară activitatea în condiții atât de dificile un sprijin financiar suplimentar, iar copiilor care fac performanță – premii, astfel încât să încurajăm studiul în limba română și cunoașterea istoriei neamului românesc.
- Ce ați dori să realizați ca parlamentar în primul an de mandat, dacă veți fi ales?
Să încep toate proiectele pe care le-am menționat mai sus, să am grijă ca problemele și
nevoile românilor din vecinătate și din Diaspora să fie auzite la București, în Parlament. Știu că românii și-au pierdut încrederea în instituții, în oamenii politici, prin urmare consider o datorie să schimb această percepție prin implicare sinceră, soluții și rezultate.
Eu am fost ultima perioadă în mai multe orașe europene și vă pot spune că nici la Torino, nici la Frankfurt, nici la Bruxelles, românii pe care i-am întâlnit nu mi-au vorbit de bani, mi-au spus însă că se simt uitați, izolați, respinși chiar. Mulți dintre ei își doresc să se întoarcă acasă, să pornească o afacere, poate. Nu o fac, pentru că România nu este foarte primitoare cu întreprinzătorii, nu este primitoare cu cei care vor să facă ceva în mod cinstit. Acest lucru ar trebui să se schimbe.
- Care este mesajul dumneavoastră pentru românii din Republica Moldova și pentru cei din România care vă vor susține?
Mesajul meu este unul simplu: împreună suntem mai puternici! Indiferent unde locuim,
formăm o singură națiune, avem o limbă și o istorie comună. La Suceava, Timișoara,
Tiraspol, Chișinău, Torino, Praga sau Copenhaga românii sunt aceiași și își doresc același
lucru de la țara lor – respect. Vă îndemn ca pe 1 decembrie să ieșiți la vot și să îi votați pe cei care au demonstrat că au respect pentru români și valorile ei. Eu candidez pe lista Forța
Dreptei, numărul 2 pe buletinul de vot. Vă invit să mă susțineți.
- Cum vedeți implicarea diasporei în procesul electoral și în viața politică a
României?
Diaspora are un rol crucial în viața politică și socială a României. Prin experiența și resursele lor, românii din afara țării pot contribui la dezvoltarea țării noastre. Este esențial să creăm mecanisme care să le faciliteze participarea activă la procesul electoral și la deciziile importante pentru viitorul României.
