Iranul a susţinut luni că zgomotele auzite în apropierea centralei nucleare de la Bushehr au fost provocate de un exerciţiu al apărării antiaeriene şi a ameninţat că orice atac israelian va primi o “ripostă zdrobitoare”, informează Reuters, potrivit agerpres.
“Acest exerciţiu a avut loc la ora locală 5 a.m. (1.30 GMT) cu pregătiri şi coordonare complete cu forţele armate”, a declarat guvernatorul adjunct al provinciei Bushehr, Mohammadtaqi Irani presei de stat iraniene preluate de Reuters.
Citește și : Proteste la Barcelona împotriva extinderii limbii spaniole în şcolile din Catalonia
Anterior apăruseră ştiri conform cărora în zonă s-au auzit tiruri de arme antiaeriene.
Iranul a acuzat Israelul de mai multe atacuri asupra unor instalaţii legate de programul nuclear iranian şi de asasinarea unor oameni de ştiinţă în ultimii ani. Israelul nu a dezminţit, dar nici nu a confirmat acţiunile respective.
Guvernul israelian se opune eforturilor puterilor internaţionale de a relua acordul nuclear din 2015 cu Iranul. Israelul a ameninţat de mai multă vreme că va recurge la acţiuni militare dacă eforturile diplomatice nu vor împiedica Iranul să obţină arme atomice. Iranienii susţin că programul lor nuclear este exclusiv paşnic.
Comandantul iranian Gholamali Rashid a declarat pentru Nournews că “dacă Israelul atacă Iranul, forţele noastre armate vor ataca imediat toate centrele, bazele, rutele şi spaţiile folosite pentru efectuarea agresiunii”.
Dialogul indirect între Iran şi SUA, reluat luna trecută pentru prima dată de la alegerea preşedintelui iranian Ebrahim Raisi, nu a dat rezultate semnificative în direcţia reaplicării acordului nuclear. Se aşteaptă reluarea tratativelor în zilele următoare; unii oficiali au menţionat ca dată eventuală 27 decembrie.
Citește și : NATO vrea să desfăşoare o prezenţă militară în România şi Bulgaria în contextul tensiunilor cu Rusia
Înţelegerea din 2015 prevedea ca Iranul să îşi îngheţe programul nuclear, în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale împotriva regimului de la Teheran. Intenţia era ca iranienii să aibă nevoie de mai mult timp – cel puţin un an, în loc de aproximativ două-trei luni – pentru a produce suficient material radioactiv pentru o armă atomică, în cazul în care ar fi dorit să o realizeze.
După ce fostul preşedinte american Donald Trump a adoptat o politică de “presiune maximă”, Iranul a început în 2019 să încalce restricţiile din acord şi să facă progrese în activităţile nucleare, susţinând însă că paşii făcuţi sunt reversibili în mod verificabil dacă se ridică toate sancţiunile.
