În contextul intensificării proiectelor de infrastructură dintre România și Republica Moldova, testarea liniei feroviare Cantemir-Fălciu marchează un nou pas concret în consolidarea conectivității dintre cele două state.
Cu această ocazie, corespondentul MOLDPRES a discutat cu Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România, despre stadiul lucrărilor, impactul economic al noilor rute de transport, dar și despre planurile ambițioase de dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare peste Prut.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Oficialul a subliniat că aceste investiții nu doar facilitează mobilitatea, ci contribuie direct la apropierea comunităților și la dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări.
MOLDPRES: Domnule secretar de stat, ne aflăm la Fălciu, unde a fost testată linia feroviară ce face conexiunea cu staţia Prut-2 Cantemir. Ce semnificație are acest moment pentru dvs?
Irinel Ionel Scrioșteanu: Este un moment important pentru conectivitatea dintre România și Republica Moldova, dar şi pentru mine personal. Astăzi am testat atât linia cu ecartament european, cât și cea cu ecartament larg. Practic, infrastructura este pregătită pentru operarea traficului, inclusiv pentru transportul de marfă. Mai avem câțiva pași birocratici pentru deschiderea oficială a punctului de frontieră, dar ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai curând, ideal înainte de sezonul agricol.
MOLDPRES: Care sunt avantajele concrete ale acestui proiect pentru mediul economic?
Irinel Ionel Scrioșteanu: Principalul avantaj este costul. Din simulările realizate, această rută feroviară către portul Constanța este mai scurtă și mai ieftină. Dacă operatorii economici vor avea costuri mai mici, atunci fluxurile de marfă se vor orienta natural pe această direcție.
Este un proiect care poate schimba dinamica transportului de mărfuri în regiune.
MOLDPRES: Ați menționat și alte proiecte de infrastructură în derulare. Care sunt cele mai importante?
Irinel Ionel Scrioșteanu: Vorbim despre un program amplu. Avem în lucru patru noi poduri peste Prut, inclusiv Fălciu–Cantemir, Bumbăta–Leova și Răducăneni–Bărboieni. Sunt în faza de studii de fezabilitate, iar pozițiile au fost deja stabilite. În paralel, modernizăm sau pregătim reconstrucția unor poduri esențiale precum Sculeni–Sculeni, Oancea–Cahul și Albița–Leușeni.
MOLDPRES: Ce ne puteți spune despre dezvoltarea per ansamblu a infrastructurii de transporturi?
Irinel Ionel Scrioșteanu: Am testat ambele linii feroviare între Fălciu și Cantemir cu trenuri cu ecartamente diferite (european și sovietic), ca urmare a finalizării lucrărilor de reabilitare a acestui segment. Scopul principal este ca mărfurile dinspre Portul Constanța să poată fi transbordate către trenuri cu ecartament larg și camioane în stația Prut 2
Avem un proiect comun finanțat prin mecanismul SAFE pentru modernizarea și electrificarea liniei Iași–Ungheni. Este un proiect strategic, deoarece introduce ecartamentul european în Republica Moldova.
În aproximativ un an și jumătate vom avea primul tronson electrificat, ceea ce va reprezenta începutul unei conexiuni moderne până la Chișinău. O altă veste importantă vizează Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni (A8). A fost anunțat câștigătorul pentru ultimul lot, cel care face joncțiunea peste Prut, autoritățile stabilind un calendar ambițios.
Am stabilit împreună un calendar pentru demararea lucrărilor de construire cel târziu în primăvara anului 2027 pentru acest ultim tronson din Autostrada A8, dar și pentru nodul intermodal de la Berești.
De asemenea, în maxim două luni vom demara licitațiile pentru reabilitarea și electrificarea tronsonului feroviar Iași – Ungheni, care presupune inclusiv electrificarea în premieră a unui tronson cu ecartament european în Republica Moldova.
MOLDPRES: Cum evoluează lucrările la Podul de Flori de la Ungheni?
Irinel Ionel Scrioșteanu: Pe 26 aprilie 2026 se face un an de când am dat startul lucrărilor la acest prim pod rutier la nivel de autostradă, la mai bine de 60 de ani de la ultima structură construită. Lucrările sunt în graficul contractat. Pe malul românesc se montează deja tablierul metalic, iar pe malul moldovenesc primele elemente ale acestuia urmează să ajungă în cel mai scurt timp.
Lucrările sunt în grafic, cu un stadiu fizic de aproximativ 45%. Este primul pod rutier la nivel de autostradă peste Prut construit după mai bine de 60 de ani. Estimăm finalizarea lui în cursul acestui an.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
MOLDPRES: Există planuri pentru actualizarea transportului de pasageri?
Irinel Ionel Scrioșteanu: Da, ne dorim să reintroducem trenuri de călători, inclusiv pe rute locale. De exemplu, între Cahul și Galați sau pe ruta Fălciu–Cantemir, cu opriri inclusiv în Vaslui. Aceste conexiuni vor contribui la revitalizarea legăturilor economice și sociale dintre comunități.
MOLDPRES: Care este viziunea dvs. pe termen mediu pentru infrastructura dintre cele două state?
Irinel Ionel Scrioșteanu: Ne-am propus ca până în 2030 să dezvoltăm o rețea solidă de conexiuni. Mai mult, într-un orizont de 5–7 ani, ne dorim să avem cel puțin un pod rutier pentru fiecare raion din Republica Moldova care are frontieră cu România.
Sunt proiecte realizabile, pentru că vorbim de structuri relativ simple, dar extrem de utile pentru comunități.
MOLDPRES: Cum apreciați relațiile actuale dintre România și Republica Moldova?
Irinel Ionel Scrioșteanu: După perioada post-revoluționară, putem spune că acum avem cele mai bune relații. Infrastructura joacă un rol esențial în consolidarea acestor legături. Nu este vorba doar despre drumuri și poduri, ci despre oameni, economie, turism și schimburi culturale. Conectivitatea creează dezvoltare.
