Iranul a lansat joi asupra Israelului o bombă cu dispersie – o rachetă cu submuniție care împrăștie mai multe bombe mici – pentru a face mai multe victime civile, acuză armata israeliană și ambasada statului evreu la Washington, conform Reuters.
‘Astăzi (joi – n. red.) Forțele Armate Iraniene au lansat o rachetă care conținea submuniții cu dispersie asupra unei zone civile dens populate din Israel’, arată reprezentanța diplomatică israeliană în SUA, într-un mail trimis agenției citate.
Mesajul precizează că ‘armele cu submuniție sunt proiectate să se disperseze pe o arie largă și să maximizeze șansele unei lovituri dăunătoare’ și acuză Iranul că ‘a tras intenționat asupra unor centre cu populație civilă și încearcă să maximizeze răul făcut civililor de acolo prin folosirea de muniții cu dispersie largă’.
Misiunea iraniană la ONU nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta.
Presa israeliană a citat forțele armate, potrivit cărora încărcătura ofensivă a rachetei s-a deschis la o altitudine de aproximativ șapte kilometri, răspândind în jur de 20 de submuniții pe o rază de circa opt km, în centrul Israelului.
Una din submuniții a lovit o locuință în orașul Azor, provocând unele daune, a transmis Emanuel Fabian, corespondent militar al publicației Times of Israel. Nu s-au raportat victime.
Bombele cu dispersie sunt controversate deoarece împrăștie la întâmplare submuniții, dintre care unele pot rămâne neexplodate și pot face victime multă vreme după încheierea conflictului în care au fost lansate. Armata israeliană a difuzat un material infografic în care explică publicului pericolul munițiilor neexplodate.
Purtătorul de cuvânt al forțelor armate ale Israelului, generalul de brigadă Effie Defrin, a declarat într-o conferință de presă că ‘regimul terorist (iranian – n. red.) încearcă să facă rău civililor și a folosit chiar arme cu dispersie largă pentru a maximiza aria distrugerilor’.
Daryl Kimball, director executiv al grupului de promovare Arms Control Association (Asociația pentru controlul armamentelor) a afirmat că armele respective sunt cunoscute pentru ‘distrugerea pe arii mari, în special dacă sunt utilizate într-o zonă populată de civili, și se pot adăuga la muniția neexplodată rămasă din conflicte’. El a observat că, deși rachetele iraniene pot fi imprecise, Teheranul ar trebui să știe că munițiile cu dispersie ‘vor lovi ținte civile, mai degrabă decât ținte militare’.
Nici Iranul, nici Israelul nu au aderat la interdicția internațională privind producția, stocarea, transferul și utilizarea bombelor cu dispersie, act semnat în 2008 de 111 țări și 12 alte entități.
După o dezbatere prelungită, Statele Unite au furnizat în 2023 Ucrainei muniții cu dispersie pentru a fi lansate împotriva forțelor ruse de ocupație. Ucrainenii afirmă că și Rusia a lansat astfel de arme. Nici aceste trei țări nu sunt semnatare ale Convenției Împotriva Munițiilor cu dispersie, menționează Reuters.
