Izolată din cauza războiului din Ucraina, Transnistria se vede forțată să accepte măsuri ale Chișinăului
Izolată de Rusia și marcată de criză economică, Transnistria se vede forțată să accepte măsuri ale Chișinăului pe care altădată le-ar fi ignorat. Tiaraspolul se agață de retorica agresivă, dar nu prea are multe variante la îndemână.
Calitatea vieții în regiunea transnistreană se află într-un declin constant, iar cauza acestei situații este invazia militară rusă care a tăiat un important coridor economic al Transnistriei către portul ucrainean Odesa, potrivit veridica.ro.
Citește și : Grosu anunță o nouă inițiativă legislativă după ultima decizie a CC
Cu toate acestea, regimul de la Tiraspol încearcă să transfere Chișinăului resposabilitatea pentru consecințele războiului purtat de Federația Rusă și pentru toate problemele economice ale regiunii. În același timp, Moldova vede fereastra de oportunitate deschisă în acest moment și încearcă să facă pași mici spre reintegrarea regiunii secesioniste după Războiului de pe Nistru din 1992.
Izolată de Rusia din cauza războiului din Ucraina, Transnistria se vede nevoită să plătească taxe la fel ca restul Republicii Moldova
De la începutul războiului, Ucraina a închis granița cu Transnistria și de atunci autoritățile Moldovei controlează în totalitate fluxul de mărfuri și oameni în regiune, o situație nemaiîntâlnită de când regiunea separatistă s-a rupt, de facto, de restul Republicii Moldova. Noile circumstanțe i-au creat Chișinăului un avantaj uriaș în negocierile cu Tiraspolul, este de părere analistul politic de la Tiraspol, Nikolai Kuzmin.
De la 1 ianuarie 2024, în Republica Moldova a intrat în vigoare un nou Cod Vamal care să armonizeze legislația locală cu cea europeană (aquis-ul comunitar) în domeniu. Noul Cod Vamal a fost actualizat astfel încât să ofere agenților economici mai multe beneficii, servicii digitalizate și reducerea birocrației, precizează Chișinăul.
În contextul intrării în vigoare a noul Cod Vamal, scutirile anterioare au fost abrogate, iar agenții economici din Transnistria vor trebui să plătească și ei taxe vamale la bugetul Republicii Moldova, deși unele incomparabil mai mici decât cele pe care le plătesc agenții economici din dreapta Nistrului. Anterior, transnistrenii nu plăteau nicio taxă de import-export pentru produsele lor, deși legea îi obliga pe cei care făcea comerț exterior să se înregistreze la Chișinău.
Biroul pentru Reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău a precizat că schimbarea cadrului de reglementare pentru companiile din regiunea transnistreană are scopul de a include treptat aceste companii în spaţiul economic şi comercial unic al Republicii Moldova şi de a asigura o concurenţă loială pentru toţi agenţii economici care operează în Republica Moldova.
„De la începutul anului 2024, autoritățile moldovenești au anulat beneficiile plății taxelor vamale pentru companiile din Transnistria. Acum ei platesc marfa la fel ca și companiile moldovenești. Tiraspolul reclamă o presiune economică, întrucât înainte companiile plăteau bani doar autorităților transnistrene, iar acum vor plăti și autorităților moldovenești, ceea ce va afecta PIB-ul regiunii, precum și reducerea veniturilor la bugetul local [al Tiraspolului] care a avut un deficit de 50% în ultimii ani. În acest caz, Transnistria nu poate face prea multe”, a declarat Nikolai Kuzmin pentru Veridica.
Și experții economici din la Chișinău spun că noul Cod Vamal va genera probleme economice pentru regimul de la Tiraspol.
„La vama Republicii Moldova, atunci când se face importul unor mărfuri, se achită trei taxe. Prima este TVA-ul, care constituie 70% din toate încasările vămii, după aceea acciza, care constituie 25% din toate încasările și apoi taxele vamale care este subiectul nostru de discuție legat de Transnistria, care reprezintă doar 5% din încasările de la vamă. Ce înseamnă acest lucru? Acum, dacă un agent economic din dreapta Nistrului face importul de o anumită marfă și plătește 100 de dolari, unul din stângă Nistrului, dacă importă aceeași marfă, va achita maxim 5 dolari. Deci, de 20 de ori mai puțin”, a precizat exportul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Expertul mai precizează că Republica Moldova anticipează în 2024 un venit de 38,5 miliarde de lei (circa două miliarde de euro) de la vama Republicii Moldova pentru taxe de import-export.
„Cred că va fi mai mult, dar aceasta este suma minimă pe care o planifică și Guvernul. Partea transnistreană de impozite de acest fel va fi de maximum 300 milioane lei [aproximativ 15 milioane de euro]. Aceasta înseamnă că transnistrenii vor achita cam 0,7% din taxă. Deci, 99% din taxă, din toate plățile vamale revine malului drept. Ce înseamnă însă acest lucru pentru buget? Aici deja lucrurile se nuanțează. Pentru Chișinău acest lucru nu înseamnă mai nimic, dar înseamnă ceva pentru Transnistria. Pentru noi, aceasta înseamnă cam 0,3% din bugetul public național. Noi nici nu simțim acești bani, deoarece în buget ei nici nu se observă, unde sunt mai degrabă la “capitolul invizibil”, mai spune Veacelav Ioniță.
El mai precizează că dacă privim lucrurile din perspectiva celor din stânga Nistrului, aceste taxe reprezintă aproximativ 10% din veniturile pentru bugetul Transnistriei. „Așadar pentru Chișinău aceste noi taxe nu sunt subiect de discuție, dar pentru cei din stângă Nistrului este important”, a concluzionat expertul.
Tiraspolul se victimizează și cere ajutorul Rusiei
Pe acest fundal, pe 28 februarie la Congresul deputaților de toate nivelurile din Transnistria, desfășurat pe 28 februarie la Tiraspol, regimul transnistrean a cerut intervenția Rusiei.
Deputații transnistreni au adoptat o rezoluție în care să solicite Consiliul Federației și Dumei de Stat a Rusiei să ia „măsuri diplomatice pentru protejarea [Transnistriei] în fața presiunii tot mai mari din partea Moldovei”.
Rusia a reacționat după „cererea de ajutor”, venită de la Tiraspol, anunțând că protejarea intereselor populației din regiunile separatiste este „o prioritate”.
De asemenea, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul rus Oleg Vasnetsov la Tiraspol, liderul secesionist Vadim Krasnoselski a cerut pe 6 martie intervenția Rusiei în formatul de negocieri a Transnistra conflict settlement în formatul 5+2. Acest format nu mai funcționează din 2019, o iar Ucraina a refuzat să facă parte din el după ce Rusia a invadat această țară în februarie 2022.
Vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian, a declarat pentru Veridica că Tiraspolul se plânge de doi ani că Transnistria ar fi supusă unei blocade, acuzație care este însă nefondată.
„Încercăm să convingem toată lumea, să arătăm și cu cifre, nu doar cu vorbe, că lucrurile nu stau chiar atât de dramatic și accentuăm faptul că interesul nostru este ca în regiune să nu existe o criză socială și economică.”
Oleg Serebrian a mai spus că este interesul Chişinăului ca cetățenii săi din Transnistria să nu se confrunte cu probleme sociale sau economice mai mari decât cei din partea dreaptă a Nistrului.
„Toți se confruntă cu probleme acum și aceste probleme sunt generate, asta spun și partenerilor de dialog de la Tiraspol, de Federația Rusă, de agresiunea rusă contra Ucrainei, care a perturbat viața economică pretutindeni în Europa. Și în Germania sunt probleme mari economice și în alte țări vestice europene sunt probleme mari economice. Dar cauza, geneza acestor probleme, este nu la Chişinău, nu la Kiev, nu la Washington, ci la Moscova”, a explicat Serebrian.
Oficialul a mai adăugat că Tiraspolul înțelege, deja, foarte bine că nu mai poate conta pe Moscova în circunstanțele actuale, că Uniunea Europeană sau Statele Unite sau Ucraina au un cuvânt de spus, inclusiv în procesul de reglementare transnistreană.
Bugetul găurit al Transnistriei pentru 2024
Administrația secesionistă de la Tiraspol a precizat în decembrie 2023 că a adoptat pentru anul 2024 un buget cu un deficit record, explicat prin scăderea masivă a veniturilor. Astfel, 50% din cheltuieli nu sunt acoperite. Pentru prima dată în ultimii ani nu au fost prevăzute majorări de pensii sau salarii sau măcar indexarea lor cu rata inflației.
O treime din cheltuielile plănuite de administrația transnistreană în 2024 sunt pentru salariile „bugetarilor”. Aceștia sunt în mare parte angajați ai aparatului administrativ al regiunii secesioniste. Următorul cel mai mare capitol de cheltuieli este cel pentru forțele armate și de ordine.
Citește și : Liderul de onoare al democraților atenționează despre „sfârșitul” PSDE
Pe ultimele locuri se află agricultura, dezvoltarea științei și protecția mediului. Jumătate din cheltuielile pentru 2024 planificate sunt „neacoperite”. Printre sursele de acoperire a unei mici părți a deficitului sunt numite între altele „împrumuturi”, dar articolul care descrie împrumuturile pe care intenționează să le facă Tiraspolul este secretizat.
În această situație, expertul politic Nikolai Kuzmin de la Tiraspol a precizat că pârgiile regimului din Transnistria sunt mai mici față de perioada de dinaintea războiului.
„Pentru a rezuma, aș caracteriza prin faptul că Chișinăul vede situația ca pe o șansă de a rezolva conflictul prin includerea treptată a Transnistriei în jurisdicția autorităților din Moldova. Tiraspolul se opune, dându-și seama de slăbiciunea poziției sale și de consecințele acesteia, după cum mi se pare. Singura pârghie semnificativă a autorităților din Transnistria rămâne electricitatea ieftină. Este produsă cu ajutorul gazului rusesc, pentru care Transnistria nu plătește. Dar la sfârșitul anului 2024 va expira contractul de tranzit între Rusia și Ucraina.”
Expertul politic de la Tiraspol nu poate da un pronostic legat de cum se va acest episod tensionat, dar cu siguranță experirarea contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina la finele lui 2024 va crea probleme mari pentru regiunea transnistreană.
„Dar aceasta este cu siguranță o provocare atât pentru Tiraspol, cât și pentru Chișinău, întrucât creșterea prețurilor la gaze poate duce la creșterea prețurilor la energie electrică pentru malul drept al Moldovei și la probleme umanitare în Transnistria, ai căror cetăţeni nu sunt în măsură să-şi plătească, cel puţin, electricitatea proprie. Cred că în cazul unei evoluții negative a situației, părțile vor trebui să rezolve problemele apărute în general. Din fericire, 2020 a arătat că acest lucru este posibil”, a concluzionat Kuzmin.
Regimul de la Tiraspol, tot mai autoritar: represiuni politice și încălcarea drepturilor omului
În plan politic lucrurile s-au înrăutățit în Transnistria. Opozanții regimului prorus de la Tiraspol mor în condiții suspecte sau sunt închiși, iar cei care se opun războiului declanșat și purtat de Federația Rusă în Ucraina ajung și ei în spatele gratiilor.
În iulie 2023, liderul Partidului Comunist de opoziție din Transnistria, Oleg Horjan, a fost ucis în propria casă în apropierea Tiraspolului. UE și SUA au cerut regimului de la Tiraspol să investigheze atent acest caz, care nici până astăzi nu a fost elucidat.
Stepan Popovski, activistul NGO „Apriori” de la Tiraspol și avocat pentru apărarea drepturile omului, a declarat pentru Veridica că regimul prorus de la Tiraspol a devenit tot mai restrictiv violent cu opozanții politici, iar situația din regiune s-a degradat din punct de vedere politic, economic și social.
„Această situație a fost ajutată și de pandemie. Totul a fost interzis sub amenințarea pandemiei. Au fost persecutate tot felul de discursuri pe internet, care nu sunt în concordanță cu regimul, dintr-un motiv sau altul. De la începutul războiului [în Ucraina], Rusia a avut și unele frustrări, dar deja, să spunem, în alte probleme. Problemele războiului nu sunt numai în Rusia, ci și în alte țări”, a spus Popovski.
Regimul de la Tiraspol pune tot mai multă presiune pe oricine se revoltă împotriva intervenției militare a Rusiei în Ucraina. Nu există posibilitatea ca cineva să protesteze față de război sau să să iasă în stradă pentru a-și arăta susținerea față de Ucraina.
Popovski a citat exemplul activistului Victor Pleșcanov, care a fost închis în iulie 2022 de către serviciile secrete transnistrene – MGB – sub acuzația de incitare de extremism, după ce a fluturat la balconul apartamentului său din Tiraspol steagul Ucrainei.
Cazul său nu este unul singular. În noiembrie 2023, Mihail Ermurachi, un activist civic de 73 de ani din Tiraspol, a fost condamnat în mod ilegal și închis în penitenciarul din regiunea transnistreană, pentru că l-ar fi numit „mercenar” pe liderul separatist Vadim Krasnoselski. Ermurachi a fost inițial amendat cu aproximativ 500 de euro; pentru că nu a putut să plătească, a fost trimis la închisoare.
În calitatea sa de avocat, Stepan Popovski a mers cu ambele cazuri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De mai mulți ani, CEDO condamnă Rusia pentru toate cazurile de încălcare a drepturilor omului, deoarece consideră regimul de la Tiraspol ca fiind în mâinile Moscovei și că acționează la comanda Federației Ruse.
În astfel de probleme legate de drepturile omului, Moldova are puține pârghii de acțiune în teritoriul pe care nu în controlează de pe malul stâng al Râului Nistru. Cu toate acestea, Popovski este de părere că autoritățile de la Chișinău fac prea puțin.
„Tragedia este că Moldova suverană nu ne oferă niciun mijloc de protecție. Avem nevoie de mijloace de protecție, de mijloace de protecție juridică. A asigura mijloacele de protecție juridică este datoria statului conform articolului 13 din Convenția Europeană a Consiliul Europei. Statul ignoră, ignoră complet. Se preface că acest regim nu-l privește”, a concluzionat avocatul care apără drepturile omului la Tiraspol.
Moldova a devenit membru al Consiliului Europei pe 13 iulie 1995.
Faptul că situația s-a degradat în privința respectării drepturilor omului în Transnistria a fost confirmat și de Ion Mandole, directorul Promo-LEX, cel mai vocal ONG din Republica Moldova pentru apărarea drepturilor omului.
„După războiul la scară largă început de Rusia împotriva Ucrainei în 2022, Tiraspolul a înăsprit și mai mult controlul asupra libertăților pe care le aveau sau pe caare ar trebui să le aibă locuitorii din acest teritoriu”, a declarat Manole pentru Veridica.
În prezent, regimul de la Tiraspol refuză întâlnirile tete-a-tete cu Chișinăul sub pretextul că reprezentanții Transnistriei ar putea fi arestați dacă vin pe malul drept, ca urmare a modificării Codului penal și a înăspririi pedepselor pentru separatist. Cu toate acestea, acest lucru nu îi împiedică pe liderii regimului de la Tiaspol să călătorească prin Aeroportul Intrnațional Chișinău.
În aceste condiții tensiunsile dintre Chișinău și Tiraspol se vor acutiza, iar războiul din Ucraina va conduce la pauperizarea și mai accentuată a regiunii. Moldova nu a prezentat public vreun plan de contingență despre cum ar putea mai exact reintegra regiunea transnistreană, mai ales din punct de vedere social și economic. Fără un ajutor masiv din partea partenerilor occidentali este greu de crezut că Republica Moldova va putea din propriile resurse limitate să reintegreze cele două maluri, chiar și în circumstanțe politice favorabile. În tot acest timp, Transnistria va continua să fie una dintre platformele de pe care Rusia va încerca destabilizarea Republicii Moldova și sabotarea parcursului său european.
