Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, ales cu promisiunea de a lupta activ împotriva corupţiei, a afirmat miercuri că “a terminat” cu importanta operaţiune anticorupţie ‘Lava Jato’ (‘Spălătorie Auto’), care a trimis în închisoare zeci de oficiali politici şi afacerişti, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Este o mândrie şi o satisfacţie să afirm în faţa acestei minunate prese că nu vreau să termin cu Lava Jato, ci că am terminat cu Lava Jato, deoarece nu mai există corupţie în cadrul guvernului”, a afirmat preşedintele de extremă-dreaptă, răspunzând ironic la recentele critici privind evitarea unuia dintre pilonii alegerii sale.
Vezi și: Kamala Harris și Mike Pence au făcut SHOW pe gustul americanilor – VIDEO
Bolsonaro este sub tirul criticilor din partea mai multor aliaţi ai săi pentru că l-a desemnat pe judecătorul Kassio Nunes Marques să ocupe un loc vacant la Curtea Supremă, în contextul în care acest magistrat se poate baza pe bunăvoinţa mai multor partide politice asociate cu marile scandaluri de corupţie.
La preluarea funcţiei în ianuarie 2019, Jair Bolsonaro l-a numit în postul de ministru al Justiţiei pe judecătorul Sergio Mora, figură emblematică a anchetei ‘Lava Jato’, responsabil de condamnarea mai multor politicieni de prim plan, printre care fostul preşedinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva.
Însă înţelegerea dintre cei doi a fost de scurtă durată, iar Moro a demisionat în aprilie, denunţând tentativele de amestec ale preşedintelui în anchete desfăşurate de poliţia federală.
Jair Bolsonaro a fost în defensivă în ultimele luni, în contextul în care o anchetă îl vizează pe unul dintre fii săi, senatorul Flavio Bolsonaro, suspectat de deturnare de fonduri când era deputat al statului Rio de Janeiro.
În septembrie, parchetul a acceptat să prelungească, însă numai până la 31 ianuarie 2021, misiunii principalei echipe de anchetatori a ‘Lava Jato’, instalată la Curitiba, în sud.
Citește și: Donald Trump a revenit în Biroul Oval
Operaţiunea ‘Lava Jato’ s-a făcut remarcată aducând la lumină o importantă reţea de plăţi ascunse din partea principalelor grupuri ale BTP către responsabili politici, cu scopul de a obţine contracte cu compania publică Petrobras.
Însă criticii săi, atât de stânga, cât şi de dreapta, susţin că nu a respectat prezumţia de nevinovăţie şi că a provocat explozia sistemului politic, ducând la victoria lui Jair Bolsonaro, dar şi că a ruinat companii care aveau mii de angajaţi.
