Senatul SUA a confirmat joi menţinerea în funcţia de preşedinte al băncii centrale (Fed) a lui Jerome Powell, ales de Joe Biden pentru un al doilea mandat, în mijlocul unei serii de creşteri a dobânzilor în faţa inflaţiei puternice, notează AFP, potrivit agerpres.
Plenul Senatului s-a pronunţat, aşa cum era de aşteptat, în favoarea lui “Jay” Powell, cu 80 de voturi contra 19.
Citește și : Aderarea Finlandei la NATO se va derula fără probleme şi rapid
Jerome Powell, un fost avocat şi bancher în vârstă de 69 de ani, guvernator al Fed din 2012, a fost numit şef al instituţiei în 2018 de Donald Trump. El i-a succedat atunci lui Janet Yellen, devenită, între timp, secretarul Trezoreriei în administraţia Joe Biden.
Senatul l-a confirmat deja pe Lael Brainard în funcţia de vicepreşedinte (52 de voturi contra 43), precum şi, ca guvernatori, pe Philip Jefferson (91-7) şi Lisa Cook (51-50), devenită prima femeie de culoare care ocupă această funcţie, în pofida opoziţiei republicanilor. Egalitatea voturilor dintre cele două tabere a necesitat votul vicepreşedintei Statelor Unite, Kamala Harris, pentru a obţine majoritatea.
Membrii Congresului urmează să se pronunţe asupra numirii lui Michael Barr în funcţia de vicepreşedinte pentru reglementarea bancară, după ce Sarah Bloom Raskin, aleasă iniţial, a renunţat, din lipsă de sprijin suficient.
Prioritatea lor va fi lupta împotriva inflaţiei, păstrând în acelaşi timp starea bună a economiei, un exerciţiu de echilibrist.
Comitetul Monetar al Fed, după ce a considerat de multă vreme inflaţia ca fiind temporară, a fost nevoit să efectueze din martie două majorări ale dobânzilor cheie şi a avertizat că altele sunt de aşteptat pentru a reduce inflaţia record.
Citește și : Aderarea Finlandei la NATO se va derula fără probleme şi rapid
Decizia de a oferi lui Powell un al doilea mandat de patru ani a fost anunţată în noiembrie de Joe Biden. Numirea preşedintelui Fed este, din punct de vedere economic, una dintre cele mai importante decizii din mandatul preşedintelui Statelor Unite.
Fed, care este cea mai puternică bancă centrală din lume, decide politica monetară a ţării. Ea supraveghează şi reglementează sectorul financiar. Deciziile sale pot stimula sau încetini activitatea economică americană prin fixarea costului creditului, pot influenţa dolarul şi, prin urmare, toate pieţele financiare.
