Junta militară la putere în Myanmar a “respins categoric” marţi declaraţia făcută cu o zi înainte de şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, conform căreia minoritatea musulmană rohingya a fost victima unui “genocid” comis de armata birmană în 2016 şi 2017, informează AFP, potrivit agerpres.
“Relatările menţionate în discursul secretarului de stat (american Antony Blinken) sunt departe de realitate”, a afirmat Ministerul Afacerilor Externe al juntei într-un comunicat. “Myanmar nu s-a angajat niciodată în acţiuni genocidare şi nu are nicio intenţie genocidară de a distruge, în totalitate sau parţial, un grup naţional, rasial sau religios sau orice alt grup”, adaugă comunicatul.
Citește și : Contraspionajul ucrainean a dejucat o altă tentativă de asasinare a lui Zelenski
Luni, Antony Blinken a declarat că membri ai armatei birmane “au comis un genocid şi crime împotriva umanităţii îndreptate împotriva rohingya, în 2016 şi 2017” şi că există dovezi care arată “o intenţie clară în spatele acestor atrocităţi – o intenţie de a distruge rohingya, în totalitate sau în parte”. “Intenţiile armatei (birmane) au mers dincolo de epurarea etnică, pentru a ajunge la o veritabilă distrugere” a acestei minorităţi, a adăugat Blinken.
Secretarul de stat american a precizat că este pentru a opta oară după Holocaust când SUA recunosc oficial existenţa unui genocid.
Antony Blinken a făcut aceste declaraţii în timpul unei vizite la Muzeul Holocaustului din Washington, care prezintă o expoziţie intitulată “Drumul Burmei (vechea denumire a Myanmarului – n.r.) spre genocid”.
Blinken a declarat că a luat decizia sa “pe baza unei analize a faptelor şi a dreptului realizată de Departamentul de Stat”, (analiză) alimentată de “o serie de surse independente şi imparţiale, în plus la propria noastră cercetare”.
El a citat un raport al diplomaţiei americane ce datează din 2018, concentrat pe două perioade: prima începând din octombrie 2016, a doua începând din august 2017.
Şeful diplomaţiei americane a estimat că atacurile din 2016 “au forţat circa 100.000” de membri ai acestei minorităţi musulmane să fugă în Bangladesh, iar atacurile din 2017 “au ucis peste 9.000 de rohingya şi au forţat peste 740.000 dintre ei să găsească refugiu” în această ţară vecină.
Citește și : Japonia s-a supărat pe Rusia pentru ABANDONAREA tratativelor bilaterale de pace
Dosarul deschis împotriva Myanmarului la Curtea Internaţională de Justiţie în 2019 a fost complicat de o lovitură de stat militară anul trecut care i-a înlăturat de la putere pe Aung San Suu Kyi şi guvernul său civil, declanşând manifestaţii masive şi o represiune sângeroasă.
Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace şi criticată de organizaţii de apărare a drepturilor omului pentru implicarea sa în dosarul comunităţii rohingya, este în prezent în arest la domiciliu şi judecată de aceiaşi generali pe care ea i-a apărat la Haga.
