Jurnaliștii din Republica Moldova devin tot mai des ținta hărțuirii și amenințărilor online, iar mecanismele de protecție a acestora rămân insuficiente. Fenomenul a fost discutat astăzi la Chișinău, în cadrul Zilelor Libertății Presei, transmite Radio Chișinău.
Mai mulți jurnaliști prezenți la o dezbatere organizată cu pocazia Zilelor Libertății presei au vorbit despre experiențele personale care ilustrează amploarea fenomenului și dificultatea de a obține dreptate.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Jurnalista și membra fondatoare a TV8, Mariana Rață, a spus că, după ce a primit amenințări grave, a depus o plângere la poliție, însă cazul a fost inițial tratat superficial la nivelul poliției de sector, unde lipsa de pregătire pentru astfel de infracțiuni digitale a devenit evidentă. Ulterior, dosarul a fost preluat de Inspectoratul Național de Investigații, unde investigația a fost gestionată mai profesionist, fiind inițiat un dosar penal.
La rândul său, redactorul-șef ZdG, Victor Moșneag a menționat că atacurile online asupra jurnaliștilor sunt aproape cotidiene, iar impactul psihologic este semnificativ, în special în cazul jurnaliștilor tineri. El a oferit exemplul unei colege care a renunțat la un subiect important din cauza presiunii constante. Victor Moșneag.
„Nu o să exagerez: dacă spun că se întâmplă o dată pe săptămână, e minimul. Mai realist ar fi o dată la două zile — nu neapărat amenințați, dar terfeliți, cu injurii și falsuri. Practic, trăim cu asta. Jurnaliștii cu experiență s-au obișnuit, dar cei tineri sunt afectați. Am avut un caz în care o colegă, vizată zilnic cu mesaje și informații false, nu a mai putut, psihologic, să scrie un articol despre Primăria Chișinău. A renunțat, iar subiectul a rămas în stand-by. Am avut și un caz mai grav, cu mesaje de amenințare. Am depus plângere la poliție, dar nu am fost foarte insistenți. Dosarul a ajuns la un polițist de sector, colega a fost audiată ore întregi și nu a mai avut răbdare să continue. Am lăsat lucrurile așa și nu am mai primit niciun răspuns de la poliție”, spune Victor Moșneag.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a recunoscut că poliția de sector nu este suficient pregătită ca să gestioneze astfel de cazuri. El a invocat lipsa de personal specializat, volumul mare de dosare și complexitatea infracțiunilor din mediul digital. De asemenea, cooperarea limitată cu platformele online, în special Telegram, face mai dificlă identificarea autorilor și colectarea probelor. Cernăuțeanu a anunțat că, odată cu reorganizarea poliției, se urmărește extinderea acestor capacități la nivel național. Viorel Cernăuțeanu.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
„Mare majoritate a infracțiunilor au migrat spre mediul online și iată aici este marea noastră scăpare, că noi nu reușim să pregătim tot efectivul sau toți angajații poliției ca să fie pregătiți pentru combaterea sau pentru documentarea acestor tipuri de infracțiuni. În afară de asta, este nevoie și de tehnică specială care în inspectorate nu o să o găsim în toate inspectoratele. Unica entitate care deține o subdiviziune de documentare și capabilă să documenteze infracțiunile din mediul online este în cadrul Inspectoratului Național de Investigații. Avem mii de solicitări făcute în adresa administrației Telegram, care, cu părere de rău, nu avem niciun răspuns. Aici vorbim nu de o infracțiune și nu de două. Vorbim de sute și mii de infracțiuni când vorbim de compartimentul jurnalistic sau mediul online. Nu există o reacție din partea acestor administratori”, spune Viorel Cernăuțeanu.
Din 14 februarie 2026 au intrat în vigoare noi modificări la Codul Penal și Codul Contravențional, care prevăd sancțiuni mai dure pentru ultragierea jurnaliștilor, inclusiv pedeapsa cu închisoarea de până la cinci ani în cazuri agravante. Deputata Marcela Adam a subliniat însă că legile nu sunt suficiente fără pregătire instituțională și fără campanii de conștientizare publică.
