Justiţia din Tunisia a suspendat miercuri demiterea a circa 50 de magistraţi, decretată la începutul lui iunie de preşedintele Kais Saied şi considerată de mai multe organizaţii neguvernamentale un “atac împotriva statului de drept”, transmite AFP din surse judiciare, potrivit agerpres.
Saied, care şi-a arogat în urmă cu un an puteri depline, a demis la 1 iunie, prin decret prezidenţial, 57 de magistraţi acuzaţi de corupţie şi de obstrucţionarea mai multor anchete. Dintre aceştia, 53 au făcut recurs într-o instanţă administrativă. Unii dintre ei erau acuzaţi de adulter, menţionează AFP.
Citeşte şi: Variola maimuţei: OMS deplânge atacurile împotriva maimuţelor în Brazilia – Black News
Suspendarea unor efecte ale decretului de către un număr neprecizat de judecători a fost anunţată presei de purtătorul de cuvânt al tribunalului administrativ, Imed Ghabri.
Avocatul Kamel Ben Massoud, membru al comitetului de apărare a magistraţilor demişi, a arătat că suspendarea vizează “circa 50 de judecători”, care după părerea sa vor putea să-şi reia activitatea după ce obţin o copie a verdictului.
Ceilalţi magistraţi, care sunt anchetaţi penal, nu beneficiază de decizia de suspendare, a adăugat avocatul.
Tribunalul a informat agenţia France Presse că urmează să publice verdictul în cursul zilei, dar nu a făcut alte precizări.
Printre alte organizaţii neguvernamentale, Human Rights Watch şi Amnesty International au apreciat că preşedintele Saied a comis “un atac direct împotriva statului de drept”, care a provocat o grevă de o lună a multor magistraţi.
Citeşte şi: Republicanii ameninţă cu o anchetă privind percheziţia de la Mar-a-Lago – Black News
Saied şi-a asumat toate puterile din Tunisia în 25 iulie 2021, susţinând că acţionează în interesul ţării, care devenise după părerea sa neguvernabilă. AFP menţionează că există temeri privind un derapaj către un regim autocrat, chiar în ţara în care s-a declanşat Primăvara Arabă, mişcarea protestatară de la începutul deceniului 2010.
Preşedintele a dizolvat în februarie Consiliul Superior al Magistraturii, pe care l-a înlocuit cu un organ provizoriu în care a desemnat membrii, înainte de a-şi întări prin decret controlul asupra sistemului judiciar, inclusiv dreptul de a demite fără apel magistraţii.
