Kârgâzstanul şi Uzbekistanul, două foste republici sovietice din Asia Centrală, au anunţat vineri că şi-au delimitat frontiera comună, la peste trei decenii de la destrămarea URSS, informează AFP, potrivit agerpres.
Anunţul constituie un semn de destindere într-o regiune marcată în continuare de instabilitate.
Citeşte şi: Boris Johnson a primit 510.000 de lire ca avans la memorii, în timp ce avocaţii săi costă bugetul 220.000
În trecut, absenţa demarcării pe anumite porţiuni ale frontierei comune de 1.400 km a dus sporadic la ciocniri între comunităţile locale din aceste zone agricole, mai ales pentru accesul crucial la păşuni sau apă.
‘Kârgâzstanul şi Uzbekistanul au terminat procesul de delimitare a frontierei (…) punând astfel punct final problemei frontaliere’, a salutat vineri liderul kârgâz Sadîr Japarov.
Acordul, ratificat deja de cele două parlamente în toamnă, a fost semnat cu ocazia vizitei preşedintelui uzbec Şavkat Mirzioiev la Bişkek, capitala kârgâză.
‘Este un eveniment istoric aşteptat de mulţi ani de popoarele noastre frăţeşti’, a declarat el, calificând Kârgâzstanul drept un ‘partener strategic important, vecinul nostru cel mai apropiat şi prieten de lungă durată’.
În ultimele luni, în Kârgâzstan s-au desfăşurat manifestaţii locale împotriva acestui acord, ce prevede în special un schimb de câţiva km de terenuri şi gestionarea unor resurse de apă. Mai multe personalităţi – deputaţi, înalţi funcţionari, membri ai societăţii civile – au fost arestate.
Citește și: Mark Rutte vrea înăsprirea regulilor privind migraţia – Black News
În iunie 2010, violenţe sângeroase între comunităţi kârgâze şi uzbece au avut loc în principalele oraşe din sud, Oş şi Jalal-Abad, soldându-se cu aproape 500 de morţi şi circa 400.000 de strămutaţi şi refugiaţi.
Kârgâzstanul nu şi-a delimitat încă în totalitate frontiera cu Tadjikistanul, o altă fostă republică sovietică din Asia Centrală, în pofida întâlnirilor regulate între cele două autorităţi.
