Kîrgîzstanul şi Uzbekistanul au ajuns joi la o înţelegere asupra unei părţi disputate a frontierei între aceste două ţări din Asia Centrală, semnând mai multe acorduri, în special asupra gestionării comune a unui rezervor de apă strategic situat în zona de frontieră, informează AFP, potrivit agerpres.
“Cele două părţi au semnat un acord asupra unor părţi din frontiera kîrgîzo-uzbece”, cu ocazia vizitei la Bişkek, capitala kîrgîză, a ministrului uzbec al afacerilor externe, Vladimir Norov, anunţă într-un comunicat diplomaţia kîrgîză.
Citește și : Americanii au aflat! Comandanții ruși au discutat despre folosirea armamentului nuclear
Potrivit comunicatului, au fost de asemenea semnate acorduri asupra “gestiunii comune a resurselor hidrologice ale rezervorului Kempir-Abad” – construit pe vremea când ambele republici făceau parte din Uniunea Sovietică – şi asupra “cooperării în materie de gestionare a apei”.
O sursă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe kîrgîz a declarat pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, că frontiera cu Uzbekistanul a fost delimitată “în proporţie de 100%”.
Rezervorul Kempir-Abad, situat la frontiera dintre regiunile kîrgîze Djalal-Abad şi Oş şi regiunea uzbecă Andijan, are o importanţă strategică într-o zonă pradă secetei.
Semnarea acestor acorduri intervine la o săptămână după arestarea în Kîrgîzstan a peste 20 de personalităţi – printre care deputaţi, înalţi funcţionari şi activişti – ce făceau parte dintr-un “Comitet pentru apărarea Kempir-Abad”.
În ultimele luni, manifestaţii locale au avut loc în Kîrgîzstan pentru a protesta împotriva acestui acord vag.
Dacă partea uzbecă a fost relativ discretă, liderii kîrgîzi au făcut mai multe declaraţii contradictorii în ultimele săptămâni.
Potrivit şefului Comitetului de Securitate Naţională, Kamcibek Taşiev, teritoriul kîrgîz se va mări cu 15.806 de hectare, iar Kempir-Abad “va rămâne proprietatea Uzbekistanului”.
Citește și : Cetăţenii germani sunt sfătuiţi să plece imediat din Iran: Riscaţi să fiţi arestaţi!
Preşedintele Sadîr Japarov a susţinut că nu a cedat niciun centimetru din pământul kîrgîz şi că ţara sa “va recupera barajul”. De asemenea, el a calificat drept “sabotaj” şi “provocări” tentativele de a contesta acest acord.
În trecut, absenţa demarcării în anumite zone ale frontierei între cele două ţări, cu o lungime de circa 1.400 de kilometri, suscitase sporadic ciocniri între comunităţile locale care îşi disputau păşuni şi surse de apă.
