Konstantin Taușanji: Toți trebuie să ne unim și să protejăm Găgăuzia de oameni întâmplători, care au ajuns în organele de conducere ale autonomiei
Deputatul în primul Parlament al Republicii Moldova, Konstantin Taușanji, susține că îi este rușine de Găgăuzia, care s-a pomenit ostatică în mâinile oligarhului fugar Ilan Șor, poreclit „sacul cu bani”. Potrivit lui, Găgăuzia s-a vândut ca o marfă la licitație.
„Astăzi, mai mult ca niciodată, noi toți trebuie să ne unim și să protejăm Găgăuzia de oameni întâmplători, care au ajuns în organele de conducere ale autonomiei găgăuze. Nu avem dreptul moral de a încredința soarta poporului găgăuz celor doi aventurieri – Ilan Șor și Dmitri Konstantinov, care pentru putere sunt gata să facă orice”, menționează Konstantin Taușanji într-un apel lansat către locuitorii Găgăuziei, citat de IPN.
Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale
Konstantin Taușanji susține că majoritatea deputaților din Adunarea Populară de la Comrat au fost nevoiți să aprobe un comitet executiv comandat. În Adunarea Populară sunt destui oameni cumsecade, dar ei sunt în minoritate și nu pot influența deciziile finale. „Ilan Șor continuă să-și consolideze puterea în autonomia găgăuză. Totul poate fi tolerat, chiar dacă banii lui Șor sunt furați – lăsați-l să construiască în beneficiul autonomiei noastre găgăuze. Totuși, Evghenia Guțul, proclamată din greșeală bașcană, face un joc periculos. Fără să-și dea seama, dânsa atrage autonomia găgăuză într-un conflict militar – s-a întâlnit cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și a postat o fotografie pe internet cum își dau mâna. Ce a vrut ea să-i spună lui Putin prin acest gest? Că Găgăuzia sprijină războiul din Ucraina și că ucrainenii trebuie să fie uciși? Că, după bureați și daghestanezi, vor fi trimiși la război și găgăuzii?”, întreabă retoric fostul deputat.
Potrivit lui, aceasta este poziția provocatorului Șor. „Scriu aceste rânduri cu o mare înfrigurare: prin fața ochilor mi se perindă evenimentele tensionate din luna octombrie a anului 1990. Și atunci au fost provocatori care ne-au împins la război cu moldovenii, dar noi ne-am dovedit a fi mai puternici și partidul nostru „pentru pace” a învins, în cele din urmă, „partidul războiului”. Totul s-a încheiat cu o strângere de mână la Cimișlia între președintele Mircea Snegur și președintele Comitetului Executiv Regional Comrat, Constantin Tausanji, după care s-a făcut un apel comun către poporul Moldovei, transmis la știrile de la televiziune. Cu aceasta eu mă mândresc azi – conflictul s-a încheiat pașnic, fără victime, am salvat mulți tineri de ambele părți”, susține deputatul în primul Parlament.
Konstantin Taușanji mai spune că găgăuzii trebuie să-și cunoască strămoșii. Este un popor turcesc, cu vorbitori de limbă turcă, nu vorbitori de limbă rusă. Datorită lui Suleyman Demirel, președintele Turciei la acea vreme, și prieteniei sale cu Mircea Snegur, președintele Republicii Moldova, a fost aprobată Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Potrivit lui Konstantin Taușanji, toată lumea trebuie să cunoască faptul că micul popor găgăuz optează doar pentru pace și îi condamnă pe acei care au declanșat un război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice
În opinia sa, este necesar ca elita găgăuză locală, dar și cea din Odesa, Kiev etc. să se adune la nivelul comunității civile și să creeze un comitet de organizare a unei conferințe internaționale asupra situației actuale. „Este imperativ să invităm la această conferință corpul diplomatic al Turciei, ca garant al conservării etniei noastre. În cadrul conferinței trebuie să adoptăm un nou concept economic regional anticorupție, precum și un concept special pentru supraviețuirea etniei găgăuze în contextul globalizării. În baza materialelor conferinței, să schițăm un plan de desfășurare la Comrat a Congresului Găgăuzilor din toată lumea”, a mai spus Konstantin Taușanji, care este și autorul primului proiect UTA Gagauz-Yeri (Găgăuzia).
