Uniunea Europeană ar trebui să ţină cont de presupusa implicare a Ucrainei în sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022 atunci când va lua o decizie privind aderarea acestei ţări la organizaţie, a avertizat Kremlinul, transmite Reuters, potrivit stiripesurse.ro.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a referit la acuzaţiile formulate de Parchetul german conform cărora un fost ofiţer din armata ucraineană a fost co-autor al unei crime de război şi a acţionat în numele unor entităţi de stat ucrainene.
Autorităţile de la Kiev au declarat că nu dispun de informaţii suficiente despre acest caz pentru a răspunde acuzaţiilor formulate de procurorii germani.
Peskov a spus că acest caz arată implicarea statului ucrainean în ceea ce el a numit ”un act terorist care a ţintit infrastructura esenţială a Uniunii Europene”.
”Acest lucru este foarte semnificativ şi, natural, toate ţările UE trebuie să ţină cont de acest caz atunci când vor discuta despre perspectivele aderării Ucrainei la UE, despre legături mai strânse cu UE şi aşa mai departe”, a explicat Dmitri Peskov.
Parchetul german a acuzat autorităţile ucrainene că au ordonat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream la puţin timp după invazia rusă din Ucraina, anunţ care intervine în ziua de după inculparea unui prim suspect.
Suspectul, identificat ca Serhii Kuzneţov, “şi alţi militari au elaborat, la cererea autorităţilor ucrainene, un plan vizând distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2”, a precizat Parchetul într-un comunicat, reamintind că aceste conducte submarine au fost sabotate cu explozibil în septembrie 2022.
Acuzatul a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie în Germania. Kuzneţov a declarat că era, la momentul faptelor, comandant în armata ucraineană şi susţine că se afla în Ucraina la momentul sabotajului.
Potrivit acuzării, suspectul şi complicii săi (scafandri, un comandant de navă şi un pirotehnist) au închiriat un velier în Germania şi apoi s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozive pe conducte, care apoi au fost activate şi gazoductele distruse.
După începerea invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană fost nevoită să pună capăt celei mai mari părţi a importurilor de hidrocarburi ruseşti, ceea ce a dus la o creştere accelerată a preţurilor energiei. Ucraina nu şi-a recunoscut niciodată responsabilitatea în acest sabotaj, dar nici nu şi-a ascuns satisfacţia, considerând legitim orice atac în măsură să slăbească capacitatea Kremlinului de a-şi finanţa războiul, comentează France Presse.
