Forţele kurde din Siria nu au ”nicio problemă” cu vreo intervenţie militară a regimului sirian în regiunea Afrin (nord-vest) pentru a respinge ofensiva Turciei în curs de desfăşurare, a declarat luni comandantul Unităţilor pentru apărarea poporului kurd (YPG), Sipan Hamo, citat de France Presse, potrivit agerpres.
Lansată la 20 ianuarie, ofensiva ”Ramura de măslin”, dusă de Turcia împreună cu rebeli sirieni, vizează miliţiile YPG, pe care Ankara le consideră drept ”teroriste”, în enclava frontalieră Afrin, din nord-vestul Siriei.
Citeşte şi: Partidul Social Democrat german îşi numeşte la conducere pentru prima oară o femeie
”Nu avem nicio problemă cu intrarea armatei siriene pentru a apăra Afrin şi frontiera sa în faţa ocupaţiei turce”, a subliniat Hamo în cadrul unei conferinţe de presă, răspunzând unei întrebări adresate de AFP.
Administraţia semiautonomă kurdă a cerut încă din 25 ianuarie regimului de la Damasc să intervină şi să desfăşoare forţe la frontiera dintre Afrin şi Turcia.
Guvernul sirian, care a denunţat ”agresiunea” turcă, nu a reacţionat în niciun fel la acest apel. Până acum comunitatea kurdă a respins condiţiile Damascului – o redesfăşurare a armatei siriene în regiune şi reinstaurarea instituţiilor de stat ale regimului.
”Regimul susţine tot timpul că Afrin face parte din Siria, atunci el trebuie să-şi asume obligaţia” de a-şi apăra teritoriul, a adăugat Hamo, într-o conferinţă pe Skype cu un grup de ziarişti.
În acelaşi timp, responsabilul militar a asigurat că zonele controlate de YPG sunt considerate de forţele kurde drept parte integrantă a Siriei.
”Deocamdată, nu am văzut nicio măsură concretă din partea statului (sirian) privind agresiunea turcă”, a adăugat el, evocând în acest context o ”coordonare limitată” cu autorităţile siriene pentru transportul de ajutor umanitar în Afrin.
Totodată, responsabili kurzi au declarat pentru AFP că Moscova le-a oferit protecţie împotriva Turciei cu condiţia să lase reinstalarea regimului sirian pe teritoriul controlat de ei şi şi-a retras sprijinul aerian atunci când ei au refuzat.
Estimaţi la 15% din populaţie, oprimaţi timp de decenii sub regimul clanului Al-Assad, kurzii au profitat de războiul declanşat în 2011 pentru stabilirea unei autonomii de facto în teritoriile pe care le controlează în nord şi în nord-estul ţării.
Forţele kurde, sprijinite aerian de coaliţia internaţională condusă de SUA, au fost în prima linie a luptei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic.
Citeşte şi: Operaţiune antitero în Sinai. 10 morţi şi 400 de arestaţi
”Am luptat împotriva terorismului Daesh (acronimul arab pentru Statul Islamic) pentru întreaga lume, Europa şi ţările occidentale nu au dreptul să stea ca spectatori în faţa statului turc şi a comportamentului său barbar”, a declarat liderul YPG.
Autonomia de facto dobândită de kurzi în urma conflictului cu care se confruntă Siria din 2011 preocupă Ankara, care se teme ca nu cumva să-şi vadă propria comunitate kurdă afişând aspiraţii similare.
La rândul său, Damascul nu vede cu ochi buni această autonomie şi nu îşi ascunde intenţia de a recuceri întreg teritoriul sirian, fragmentat astăzi de războiul care a făcut peste 340.000 de morţi.
