În Letonia, intrarea în spațiul aerian a unor drone venite din Rusia, fără a fi distruse de forțele militare, a provocat un scandal național care a dus la demisia ministrului Apărării și a prim-ministrului statului baltic. România e survolată de zeci de drone rusești, fără nicio reacție militară și fără explicații din partea liderilor politici.
De la începutul războiului din Ucraina, cel puțin 66 de drone rusești au violat spațiul aerian al României, fără ca forțele militare să doboare vreuna dintre ele.
În noaptea de 24 spre 25 aprilie 2026, a avut loc cel mai periculos incident cu drone din țara noastră de la începutul conflictului militar din Ucraina, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Un aparat de zbor fără pilot, de tip Geran 2, cu încărcătură explozivă, s-a prăbușit în nordul orașului Galați, pe o casă din cartierul Bariera Traian.
Doar norocul a făcut ca să nu se înregistreze victime. Încărcătura nu a explodat, iar în casa lovită nu erau oameni. Drona provenea dintr-un grup mai mare, care vizase Ucraina în noaptea respectivă, în zona localității Reni, foarte aproape de graniță. Aeronava fără pilot a zburat pe teritoriul românesc aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 kilometri.
Timp de trei ani, începând cu 2022, conducerea armatei române s-a plâns de lipsa legislației care să permită doborârea dronelor inamice pe timp de pace.
Vidul legislativ a fost umplut abia în mai 2025. Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea care permite doborârea dronelor în spațiul aerian românesc și legea privind desfășurarea, pe timp de pace, a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român. Cele două acte normative fuseseră atacate la Curtea Constituțională de AUR, POT și SOS România, dar CCR le-a validat în martie 2025.
Dar nici după apariția legislației, forțele armate din țara noastră au evitat să-și asume distrugerea aparatelor de zbor fără pilot ale Rusiei intrate în spațiul aerian al României, spre deosebire de Polonia, care a reacționat decisiv atunci când a fost nevoie.
Fără reguli de angajament militar
Timiditatea și inconsecvența conducerii de la București au provocat uimire în rândul aliaților europeni, dar și al americanilor, care au observat faptul că Rusia testează România, ridicând, etapă după etapă, miza violării spațiului aerian, ajungându-se până acolo încât locuitorii unor orașe mari, precum Galați și Tulcea, să nu se mai simtă în siguranță.
„Dacă tot a fost conferința B9, am stat și eu de vorbă cu tot felul de oameni, că până la urmă mă cunosc cu mulți, că am lucrat ani de zile cu ei”, spune Iulian Fota, într-un interviu exclusiv pentru spotmedia.ro.
“Una din întrebările persistente, care a apărut aproape tot timpul pe parcursul conferinței, a fost cea legată de drone. Care sunt regulile de angajament? Rules of engagement – militarul care pleacă la război trebuie să știe ce poate, ce nu poate și ce trebuie să facă”, a remarcat expertul în siguranță națională.
Rușii vă testează!
“Aceasta era întrebarea standard: care sunt regulile voastre de angajament când vine vorba de drone, pentru că noi nu le înțelegem. De ce nu doborâți dronele? Cine dă comanda de foc? Piloții? Ministrul? Oamenii veniți la București aveau neclarități importante, care ne-ar putea costa”, a mai subliniat Iulian Fota.
Cea mai frecventă explicație venită de la autorități, după apariția legii, a fost că doborârea dronelor ar fi putut pune în pericol viața civililor de la sol, dar când a fost vorba de a răspunde la întrebarea de ce dronele nu sunt doborâte înainte de a ajunge deasupra zonelor locuite, răspunsurile s-au oprit, deși au existat propuneri de colaborare din partea Ucrainei pentru dezvoltarea unui sistem de interceptare timpurie.
“Oamenii aceștia știau foarte bine și doi dintre ei chiar mi-au spus: «Rușii vă testează. Voi nu ieșiți bine la testele pe care le fac rușii.» În Polonia, când au trimis un val de drone fără explozibil, ceea ce arăta intenția, deci n-a fost un accident – polonezii au doborât un număr de drone. Deci polonezii au tras”, explică Iulian Fota.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
„Noi, până în momentul de față, n-am tras după nicio dronă rusească, chiar dacă testele continuă. Și uitați-vă cum evoluează: dacă te uiți un pic în timp, se vede progresia. Au început cu una rătăcită, fără explozibil, și acum s-a ajuns la drone cu explozibil…”, a subliniat expertul în siguranță națională.
“…vor veni altele, dacă nu ne potolim și nu facem ce trebuie, pentru că rușii vor urmări să ridice miza”, a concluzionat Iulian Fota, fost secretar de stat în Ministerul de Externe și consilier prezidențial.
