Un argument israelian uzual care servește la justificarea operațiunilor militare din Jenin și Nablus încheiate cu mulți palestinieni morți sună astfel: „Autoritatea Palestiniană a pierdut controlul” asupra organizațiilor teroriste și a atentatorilor singuratici. Oficialii militari israelieni care cooperează strâns cu omologii lor palestinieni în alte părți ale Cisiordaniei vorbesc adesea cu dispreț despre slăbiciunea Autorității în orașele din nordul Cisiordaniei, scrie HAARETZ, potrivit RADOR.
Dar și Israelul e exact la fel. În materie de securitate, a pierdut controlul asupra coloniilor-avanpost [colonii ilegale inclusiv din perspectiva legislației israeliene – n.trad.] din nordul Cisiordaniei în favoarea coloniștilor înarmați. Declarația comună de sâmbătă seara a șefului de stat major Herzl Halevi, a directorului [serviciului de informații] Shin Bet Ronen Bar și a Comisarului Poliției Kobi Shabtai, în care ei afirmă că pogromurile comise de coloniști în satele palestiniene constituie „teroare ultranaționalistă” și în care promit să „lupte contra lor”, reflectă mai presus de orice pierderea acestui control. Afirmația lor cum că unii parlamentari evrei periclitează interesele naționale și securitatea națională e o copie la indigo a discursurilor ținute de președintele palestinian Mahmoud Abbas, care obiectează în mod similar contra rezistenței armate la ocupație, temându-se că aceasta poate submina Autoritatea.
Halevi, Bar și Shabtai le-au cerut liderilor coloniștilor să condamne „aceste acte violente” și să se alăture luptei contra lor. Și-au primit răspunsul de la ministrul coloniilor, Orit Strock, care i-a numit un „Grup Wagner”, și de la bătăușii care l-au alungat prin violență pe colonelul Eliav Elbaz, comandantul Brigăzii Benjamin, când s-a dus să-i transmită condoleanțe uneia dintre familiile oamenilor uciși în atacul terorist de săptămâna trecută din Eli. Crima lui a fost aceea că și-a îndeplinit datoria luând măsuri minime pentru a-i depista pe indivizii care au făcut ravagii în satul Umm Safa. Încă o dată, am auzit denunțuri lipsite de substanță, în așteptarea următorului pogrom.
În conversații private, „înalți oficiali militari” au acuzat guvernul că le-a legat mâinile și că-i împiedică să combată violența coloniștilor (Yaniv Kubovich și Hagar Shezaf, Haaretz, 27 iunie). Rezultatul, spun ei, e acela că „noi de fapt nu aveam nici un control asupra gloatei de coloniști, care fac orice vor ei”. Concluzia inevitabilă e că premierul Benjamin Netanyahu încurajează teroarea evreiască ultranaționalistă, fix în momentul în care Israelul susține că fostul lider palestinian Yasser Arafat a fost răspunzător pentru atentatele teroriste din cursul celei de a doua intifade, deși el nu le-a dispus în mod direct. Brigăzile Al-Aqsa și Hamas au înțeles mesajul transmis de biroul lui, tot așa cum coloniștii care comit pogromuri au înțeles spiritul comandantului care emană din biroul premierului de la Ierusalim.
Netanyahu e răspunzător pentru slăbirea Autorității Palestiniene, pentru neutralizarea armatei și Shin Bet în chestiunea terorii evreiești și pentru întărirea poziției Hamasului și coloniștilor. Luate la un loc, aceste evoluții au dus la o anarhie sângeroasă și violentă în Cisiordania. Totuși, nici șefii establishment-ului militar nu pot să se limiteze la a da comunicate de presă și a se ascunde după Netanyahu. Ei trebuie să-și îndeplinească obligația de a proteja securitatea, proprietatea și viața palestinienilor care trăiesc sub ocupația israeliană și trebuie să ia măsuri în forță contra terorii evreiești, care se intensifică.
