Formatul de negocieri de pace cu privire la Nagorno-Karabah rămâne neschimbat, nicio modificare nu este luată în calcul, a declarat luni ministrul de externe rus Serghei Lavrov, după ce Azerbaidjanul a propus implicarea Turciei, aliatul său, în cadrul acestor discuţii, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Lavrov a făcut o declaraţie în acest sens după discuţiile purtate luni la Moscova cu omologul său armean Zohrab Mnatsakanyan.
Citește și : Aleksandr Lukaşenko NU scapă de sancțiunile UE
Ministrul de externe al Armeniei a declarat, la rândul său, că negocieri de pace eficiente cu privire la Nagorno-Karabah – enclavă azeră locuită de o majoritate de etnici armeni – sunt posibile numai după încetarea completă a focului între forţele azere şi cele armene, pledând pentru un mecanism de verificare a încetării focului din raţiuni umanitare. El a spus că au loc în continuare consultări în acest sens între Erevan, Baku, Moscova şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR), conform EFE.
Referitor la acest armistiţiu provizoriu, intrat în vigoare sâmbătă la prânz, ministrul de externe armean a remarcat că acesta nu se respectă întru totul.
Azerbaidjanul consideră că este necesară extinderea formatului de negocieri asupra Nagorno-Karabah prin implicarea Turciei, a declarat preşedintele azer Ilham Aliev într-un interviu acordat duminică televiziunii ruse RBK din cadrul grupului media omonim, care include un portal de ştiri şi un săptămânal.
Componenţa Grupului OSCE de la Minsk, aprobată în 1992, format în cadrul căruia se duc negocierile cu privire la Nagorno-Karabah, nu corespunde realităţilor geopolitice actuale, consideră şeful statului azer. ‘Grupul de la Minsk a fost format cu mulţi ani în urmă, în 1992, în nişte realităţi geopolitice absolut diferite. Dacă astăzi am forma un grup de contact cu mediatori, componenţa sa ar fi diferită’, a declarat Aliev, potrivit căruia componenţa acestuia ar trebui să reflecte echilibrul de forţe existent în regiune, interesele ţărilor din regiune şi ar trebui să ţintească spre obţinerea unui rezultat.
În cursul reluării ostilităţilor în jurul Nagorno-Karabah la 27 septembrie, Turcia a oferit sprijin Azerbaidjanului, notează RBK. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a subliniat în declaraţii necesitatea continuării luptei pentru restabilirea suveranităţii Azerbaidjanului asupra Karabahului nerecunoscut.
Armenia a comunicat despre utilizarea unor avioane F-16 aparţinând Turciei în etapa actuală a conflictului, iar, într-un interviu acordat RBK, prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a spus că violenţele s-ar fi încheiat mai repede dacă Ankara nu s-ar fi alăturat Azerbaidjanului.
Preşedintele azer insistă că toate deciziile au fost luate de el în mod independent, dar subliniază rolul stabilizator al Turciei în situaţia actuală, potrivit RBK.
‘Poziţia activă şi foarte clară a conducerii turce, personal a preşedintelui şi a altor oficiali în timpul escaladării tensiunilor a împiedicat în mod esenţial implicarea unor terţe ţări în conflict, de aceea eu apreciez rolul Turciei ca exclusiv pozitiv şi cred că ea ar trebui să joace un rol şi mai mare în regiunea noastră, inclusiv în soluţionarea conflictului’ legat de Nagorno-Karabah, a declarat preşedintele Ilham Aliev în interviul pentru RBK duminică.
Citește și : Bangladeshul introduce pedeapsa cu moartea pentru violatori
Grupul OSCE Minsk este coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA şi doar aceste ţări participă la discuţiile de pace propriu-zise. Turcia împreună cu Belarus, Germania, Italia, Suedia şi Finlanda au statut de membri permanenţi în cadrul acestui format. Declaraţia de încetare a focului convenită sâmbătă la Moscova nu implică o creştere a numărului de participanţi la negocieri, relevă RBK, sugerând că propunerea lui Ilham Aliev viza ca Turcia să devină copreşedinte în cadrul Grupului OSCE de la Minsk, alături de Rusia, Franţa şi SUA.
Ca un semn de creştere a rolului Ankarei în etapa actuală a conflictului din Nagorno-Karabah, ministrul apărării turc, Hulusi Akar, i-a transmis omologului său rus Serghei Şoigu într-o discuţie telefonică luni că forţele armene trebuie să se retragă din teritoriile azere ocupate şi să oprească atacurile asupra civililor, relatează Reuters şi RIA Novosti.
Azerbaidjanul nu va mai aştepta încă 30 de ani pentru găsirea unei soluţii la conflictul din Nagorno-Karabah, iar Turcia sprijină ofensiva azeră pentru ‘preluarea controlului asupra teritoriilor ocupate’, a declarat ministrul apărării turc într-un comunicat în finalul acestei discuţii telefonice.
Luni, forţele azere şi cele armene s-au acuzat reciproc de lansarea a noi atacuri în jurul regiunii Nagorno-Karabah, la nici două zile după ce au acceptat o încetare a focului umanitară, cu medierea Rusiei, cu scopul de a se pune capăt celor mai înverşunate confruntări din ultimii 25 de ani în această enclavă din Caucazul de Sud.
