Moscova amenință R. Moldova că va fi ”următoarea jertfă” în războiul hibrid lansat de Occident împotriva Rusiei.
Declarația a fost făcută de șeful MID-ului rus, Serghei Lavrov, care a acuzat NATO și UE că ”omoară” formatul ”5+2” de reglementare a conflictului transnistrean.
Citeşte şi: Deputații din Găgăuzia vor să iasă de sub ‘umbrela’ lui Ilan Șor
Ministrul rus de Externe afirmă că una dintre tentativele dejucate de Occident de a rezolva conflictul transnistrean este Memorandumul Kozak, cunoscut și ca Planul Kozak, ”care ar fi putut să rezolve situația în R. Moldova încă acum 20 de ani”.
„Bruxelles-ul condus de NATO și UE a torpilat atunci fără ceremonie documentul parafat deja de Chișinău și Tiraspol, iar acum omoară și formatul ”5+2”, ultima încercare comună de a rezolva diferendul transnistrean. În fond, R. Moldova îi este pregătită soarta următoarei jertfe în războiul hibrid lansat de Occident împotriva Rusiei” a declarat Lavrov în cadrul întrevederii miniștrilor de Externe ai statelor membre OSCE.
De menționat că Memorandumul Kozak a fost propus în 2003 ca soluție privind rezolvarea definitivă a conflictului dintre R. Moldova și regimul separatist din Transnistria, prin înființarea unui stat moldovenesc federal de tip asimetric. Documentul mai prevedea menținerea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani, până în 2023.
Printre aspectele propuse de memorandum se număra crearea unui parlament bicameral, compus dintr-o cameră inferioară aleasă prin reprezentare proporțională.
Cu toate acestea, toate legile urmau să fie validate de Senat, ale cărui locuri erau distribuite în mod disproproporțional în raport cu repartizarea populației pe teritorii: 13 senatori aleși de camera inferioară federală, nouă din Transnistria și patru din Găgăuzia. Conform recensământului din 2004, în Transnistria locuia 14% din populația republicii, în timp ce în Găgăuzia procentul era mai mic de 4%.
Citeşte şi: Costiuc este vehement: ‘Guvernarea și-a bătut joc de cetățeni’
Memorandumul Kozak, care prevedea ca regiunea transnistreană să beneficieze de un statut egal în cadrul federației cu restul R. Moldova, a fost respins de președintele de atunci, Vladimir Voronin
