Vladimir Putin este dispus să se întâlnească cu Volodimir Zelenski, dar „mai întâi trebuie rezolvate toate problemele”, iar legitimitatea liderului ucrainean de a semna un acord de pace rămâne sub semnul întrebării, a spus Serghei Lavrov.
Preşedintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar mai întâi trebuie rezolvate toate problemele şi există în plus o îndoială cu privire la legitimitatea lui Zelenski de a semna un acord de pace, a declarat joi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, relatează Reuters, potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Putin şi preşedintele american Donald Trump s-au întâlnit vineri în Alaska – primul summit Rusia-SUA din ultimii patru ani -, iar cei doi lideri au discutat despre modul în care poate fi pus capăt celui mai sângeros război din Europa de după al Doilea Război Mondial. După discuţiile din Alaska, Trump a declarat luni că a început să organizeze o întâlnire între liderii rus şi ucrainean, care va fi urmată de un summit trilateral cu SUA, la care va participa el însuşi.
Întrebat de jurnalişti dacă Putin este dispus să se întâlnească cu Zelenski, ministrul de externe Serghei Lavrov a răspuns joi: „Preşedintele nostru a spus în repetate rânduri că este gata să se întâlnească, inclusiv cu domnul Zelenski”.
Lavrov a arătat însă imediat că există o oarecare rezervă: „Cu înţelegerea că toate problemele care necesită o analiză la cel mai înalt nivel vor fi deja rezolvate, iar experţii şi miniştrii vor pregăti recomandări adecvate. Şi, desigur, cu înţelegerea că, atunci când şi dacă – sperăm că atunci – se va ajunge la semnarea acordurilor viitoare, problema legitimităţii persoanei care semnează aceste acorduri din partea ucraineană va fi rezolvată”, a spus Lavrov.
Putin a pus în repetate rânduri la îndoială legitimitatea lui Zelenski, întrucât mandatul acestuia a expirat în mai 2024, dar războiul a împiedicat organizarea de alegeri prezidenţiale noi. Kievul afirmă că, în virtutea legii marţiale, Zelenski rămâne preşedintele legitim, potrivit News.ro.
Oficialii ruşi argumentează că, dacă Zelenski semnează acordul, un viitor lider al Ucrainei ar putea să îl conteste pe motiv că mandatul lui Zelenski expirase din punct de vedere tehnic.
Zelenski a declarat săptămâna aceasta că Ucraina şi-ar dori o „reacţie fermă” din partea Washingtonului, dacă Putin nu este dispus să participe la o întâlnire bilaterală cu el.
Rusia vrea dreptul de veto
Liderii europeni se declară sceptici cu privire la interesul real al lui Putin pentru pace, dar caută o modalitate credibilă de a asigura securitatea Ucrainei în cadrul unui potenţial acord de pace cu o implicare minimă a SUA.
Lavrov susţine că este clar că nici Ucraina, nici liderii europeni nu doresc pacea.
El a acuzat aşa-numita „Coaliţie de Voinţă” – care include marile puteri europene, precum Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia – că încearcă să submineze progresele realizate în Alaska.
„Ei nu sunt interesaţi de o soluţie durabilă, echitabilă şi pe termen lung”, a acuzat Lavrov referindu-se la Ucraina. El a adăugat că europenii sunt interesaţi, de asemenea, de înfrângerea strategică a Rusiei. „Ţările europene l-au urmat pe domnul Zelenski la Washington şi au încercat să-şi promoveze agenda acolo, care vizează asigurarea unor garanţii de securitate bazate pe logica izolării Rusiei”, a spus Lavrov, referindu-se la întâlnirea de luni de la Casa Albă dintre Trump, Zelenski şi liderii marilor puteri europene.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Lavrov a afirmat că cea mai bună opţiune pentru o garanţie de securitate pentru Ucraina ar fi bazată pe discuţiile care au avut loc între Moscova şi Kiev la Istanbul în 2022. Conform unui proiect al documentului respectiv, pe care Reuters l-a văzut, Ucrainei i s-a cerut să accepte neutralitatea permanentă în schimbul garanţiilor de securitate internaţională din partea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite.
Orice încercare de îndepărtare de discuţiile eşuate de la Istanbul ar fi fără speranţă, a punctat Lavrov.
La momentul respectiv, Kievul a respins propunerea, pe motiv că Moscova ar fi avut un drept de veto efectiv asupra oricărei reacţii militare venite în ajutorul său.
