Libanul a anunţat vineri că a blocat cererile pentru permise de şedere ale angajaţilor Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), din cauza divergenţelor asupra problemei privind întoarcerea refugiaţilor sirieni în ţara lor, informează AFP, potrivit agerpres.
“Au fost date instrucţiuni pentru Direcţia de protocol pentru suspendarea, până la noi ordine, a cererilor de reşedinţă pentru (angajaţii) UNHCR”, a anunţat Ministerul libanez al Afacerilor Externe într-un comunicat. UNHCR “seamănă teroare în spiritele (refugiaţilor), evocând serviciul militar obligatoriu, riscul securitar, problema locuinţelor şi suspendarea de ajutoare ale ONU” în caz de reîntoarcere, se subliniază în text.
Citește și : Albania. Traficanţii de migranţi au găsit o nouă rută spre Occident şi o folosesc din plin
Libanul găzduieşte aproape 1,5 milioane de refugiaţi sirieni, dintre care 1 milion sunt în evidenţele UNHCR. Ei au fugit din calea războiului care face ravagii în Siria din 2011.
Decizia autorităţilor libaneze vizează atât noile cereri de şedere, cât şi reînnoirea permiselor deja acordate de către directoarea UNHCR în Liban, Mireiile Girard, şi echipa ei. Această decizie intervine după o anchetă desfăşurată de minister la Aarsal, oraş la frontiera cu Siria, unde locuiesc mai multe mii de refugiaţi, potrivit autorităţilor libaneze.
Şeful diplomaţiei libaneze a acuzat joi UNHCR, într-o postare pe contul său de Twitter, că acesta îi “intimidează” pe refugiaţii sirieni înregistraţi în Liban, în scopul de a-i împiedica să se întoarcă acasă. Gebran Bassil i-a reproşat agenţiei ONU că “acţionează împotriva politicii unui stat suveran (Libanul), bazată pe refuzul naturalizării şi pe reîntoarcerea refugiaţilor în ţările lor”.
La rândul său, UNHCR estimează că, în prezent, condiţiile umanitare şi securitare din Siria nu sunt propice pentru reîntoarcerea refugiaţilor şi atenţionează cu privire la plecări forţate.
Citește și : Trump îndeamnă G7 să reintegreze Federaţia Rusă în rândurile sale
Conflictul din Siria, care durează din 2011, a curmat viaţa a mai mult de 350.000 de oameni şi a obligat la exil mai multe milioane de persoane, majoritatea găsindu-şi refugiu în ţările vecine, în special în Turcia, Liban şi Iordania.
