Cel mai recent raport al UNESCO avertizează asupra unui declin global al libertății de exprimare și a unei creșteri a amenințărilor la adresa jurnaliștilor, cu 93 de decese în 2025 și o creștere mare a riscului de autocenzură.
Cel mai recent raport al UNESCO, agenția ONU pentru educație, știință și cultură, privind tendințele globale în materie de libertate de exprimare și dezvoltare a mass-media relevă un “declin serios” al libertății de exprimare și al siguranței jurnaliștilor în întreaga lume. Aceasta este concluzia unei analize realizate de peste o sută de experți în domeniu pentru perioada 2022-2025 și publicată de organismul internațional, scrie LA LIBRE BELGIQUE, potrivit stiripesurse.ro.
UNESCO indică mai întâi o scădere cu 10%, între 2012 și 2025, a indicelui libertății de exprimare, stabilit de Institutul V-Dem, care analizează 483 de indicatori ai democrației în diferite state din întreaga lume. Acești indicatori includ implementarea democrației electorale sau reprezentative, garantarea statului de drept sau a libertăților civile, participarea cetățenilor și accesul egal la resurse sau putere…
“Acest declin reflectă modele mai ample: slăbirea parlamentelor și a instituțiilor judiciare, o scădere a încrederii publice și o polarizare sporită”, subliniază organizația ONU. “De asemenea, coincide cu regrese în materie de egalitate, alături de o ostilitate crescândă față de jurnaliști, oameni de știință și cercetători specializați în probleme de mediu”.
Apariția inteligenței artificiale și presiunea exercitată de marile corporații asupra sferelor politice și economice sunt de asemenea evidențiate ca riscuri pentru democrație.
În același timp, amenințările la adresa jurnaliștilor sunt în creștere: 186 dintre aceștia au murit în războaie sau zone de conflict în ultimii patru ani – această cifră urcă chiar la 93 de morți numai în 2025 – cu 67% mai mult decât în perioada 2018-2021. Hărțuirea online împotriva jurnaliștilor este de asemenea evidențiată, la fel ca și riscul de autocenzură, care a crescut cu 63% în ultimii patru ani.
UNESCO este însă încurajată de creșterea accesibilității rețelelor sociale și a platformelor de mesagerie pentru cetățenii din întreaga lume, “extinzând astfel oportunitățile de participare la viața civică”. Organizația salută de asemenea apariția jurnalismului de investigație colaborativ și numărul tot mai mare de legi care recunosc mass-media comunitară.
“Tabloul de ansamblu rămâne însă ‘alarmant’, subliniază raportul, oferind mai multe soluții statelor membre ale ONU. În primul rând, protejarea și investițiile în jurnalism “pentru a încuraja dezvoltarea unor societăți pașnice”. În al doilea rând, o mai mare transparență pentru platformele digitale. În cele din urmă, o îmbunătățire a alfabetizării media și informaționale.
“Mesajul fundamental este clar: fără o guvernanță reînnoită, multipartită a comunicărilor, ferm înrădăcinată în libertatea de exprimare și accesul la informație, tendința va continua să fie una de regres”, conchid autorii studiului.
