Liderul Myanmarului, Aung San Suu Kyi, a făcut vineri o vizită rară în statul Rakhine, unde a îndemnat participanţii la un târg de investiţii să profite de oportunităţile existente, criticând în acelaşi timp comunitatea internaţională pentru ignorarea potenţialului de dezvoltare al regiunii dezbinate de conflicte, transmite dpa, potrivit agerpres.
Peste 720.000 de membri ai grupului etnic de religie musulmană rohingya din statul Rakhine au fost strămutaţi în operaţiuni ale militarilor birmanezi începând cu august 2017, ceea ce a atras acuzaţii de genocid din partea anchetatorilor ONU. Mii de refugiaţi rohingya ajunşi în Bangladesh au acuzat soldaţii birmanezi de comiterea de violuri, iar numărul deceselor în rândul civililor este estimat la peste 10.000.
Citește și: Chiar dacă Trump a anunțat retragerea totală, SUA mențin 200 de soldați în Siria
“Timp de prea mult timp atenţia comunităţii internaţionale a fost concentrată doar asupra aspectelor negative legate de problemele din nordul statului Rakhine şi nu asupra imaginii mai largi, care arată potenţialul imens de pace şi dezvoltare al acestui stat”, a spus Suu Kyi.
Atrocităţile, pe care Myanmar le neagă, au dus la o scădere a turismului şi a investiţiilor din partea ţărilor occidentale. Guvernul din Myanmar a încercat să combată această scădere prin atragerea de investiţii din partea altor state asiatice şi a prezentat dezvoltarea economică drept soluţie la tensiunile din statul Rakhine.
Criticii acestei strategii subliniază faptul că populaţia rohingya care nu a fugit din calea violenţelor nu a beneficiat de mare parte a dezvoltării din statul Rakhine de la începutul crizei refugiaţilor, dezvoltare care nici nu a creat condiţii pentru întoarcerea celor plecaţi.
Citește și: Fiii lui El Chapo sunt inculpați și ei pentru trafic de droguri
Un comitet guvernamental responsabil de dezvoltarea infrastructurii în statul Rakhine, prezidat de Aung San Suu Kyi, şi-a atras critici pentru demolarea locuinţelor refugiaţilor şi construirea, în locul acestora, de locuinţe publice destinate populaţiei de religie budistă.
La cei peste 720.000 de refugiaţi rohingya, care au fugit de violenţele din Rakhine începând cu august 2017, se adaugă alte 200.000 de persoane strămutate anterior. Majoritatea trăiesc în condiţii foarte grele în regiunea de frontieră Cox’s Bazar din Bangladesh, constituind cea mai mare tabără de refugiaţi din lume. Myanmar nu recunoaşte comunitatea rohingya, considerând-o ca provenind din Bangladesh, ţară care, la rândul său, i-a tratat în mod tradiţional pe aceştia ca străini.
