Republica Moldova continuă consolidarea rezilienței climatice printr-o nouă etapă a proiectului EU4ClimateResilience – o inițiativă strategică menită să sprijine adaptarea localităților la schimbările climatice și tranziția treptată către o economie sustenabilă. Aceste priorități au fost abordate în cadrul Conferinței Naționale „Reziliență Climatică pentru Dezvoltare Locală”, care a reunit în această săptămână autorități locale, experți în politici climatice, societatea civilă și parteneri internaționali, transmite MOLDPRES.
Proiectul urmărește elaborarea și aplicarea unor politici publice eficiente de adaptare și reducere a impactului schimbărilor climatice, în conformitate cu angajamentele asumate prin Pactul Verde European și Programul Național de Dezvoltare cu Emisii Reduse 2030.
„Se pune accent pe sprijinirea sectorului agricol și industrial pentru alinierea la standardele europene, prin tehnologii verzi și soluții durabile, precum și pe consolidarea capacității autorităților locale de a răspunde eficient la provocările climatice. Schimbările climatice nu mai sunt o amenințare abstractă – le simțim tot mai des și tot mai dureros, chiar aici, în localitățile noastre. Și, în astfel de situații, voi – primarii, liderii comunităților – sunteți cei care stați în prima linie. Sunteți cei la care oamenii vin cu întrebări, cu nevoi și cu speranța că veți găsi soluții”, a declarat Sergiu Lazarencu, ministrul Mediului.
Citește și: A strecurat un utilaj printre bunurile personale, însă controlul vamal l-a scos la iveală
Proiectul Eu4ClimateResilience este cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal Federal German al Mediului, Conservării Naturii, Acțiunii Climatice și Siguranței Nucleare și este implementat de GIZ.
În acest context, conștientizarea riscurilor climatice devine o responsabilitate colectivă. Este esențial ca aceste riscuri să fie luate în calcul în toate etapele de dezvoltare, de la nivel local până la cel național, pentru a construi comunități mai pregătite și mai sigure în fața provocărilor climatice.
„Autoritățile publice locale trebuie să conștientizeze efectele schimbărilor climatice, să își unească vocile în favoarea măsurilor de atenuare și adaptare și să integreze riscurile climatice în planificarea dezvoltării la toate nivelurile, pentru a asigura un viitor durabil și rezilient”, a menționat Aliona Rusnac, secretar de stat la Ministerul Mediului.
Pentru a pune în aplicare aceste obiective la nivel local, proiectul oferă sprijin financiar sub formă de granturi pentru autoritățile locale. În cadrul conferinței, orașele Cantemir și Ceadîr-Lunga au primit certificatele de grant prin proiectul EU4ClimateResilience și urmează să implementeze, în anul următor, proiecte-pilot pentru adaptarea la schimbările climatice și creșterea rezilienței urbane.
În Cantemir, se va construi un sistem modern de colectare a apelor pluviale, care va iriga automat parcul central de 7 hectare, contribuind la reducerea consumului de apă potabilă cu 30%. Proiectul prevede și plantarea a 500 de arbori rezistenți la secetă, precum și un program educațional dedicat elevilor și profesorilor, menit să consolideze cultura ecologică în rândul tinerilor.
În Ceadîr-Lunga, proiectul vizează prevenirea inundațiilor și folosirea apelor pluviale pentru o pepinieră municipală nouă. Aceasta va produce 11.000 de puieți până în 2026, dintre care 5.000 vor fi plantați în oraș, iar 2.250 de metri de perdele forestiere vor fi reabilitați – măsuri esențiale pentru protecția mediului și reducerea riscurilor climatice urbane.
Aceste acțiuni demonstrează importanța cooperării între autorități, societatea civilă și partenerii de dezvoltare în lupta împotriva schimbărilor climatice. În cadrul Capitolului 27 din procesul de aderare la Uniunea Europeană – Mediul și schimbările climatice – Republica Moldova continuă să integreze principiile de durabilitate în toate domeniile-cheie ale economiei.
Proiectul Eu4ClimateResilience este cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal Federal German al Mediului, Conservării Naturii, Acțiunii Climatice și Siguranței Nucleare și este implementat de GIZ și OECD.
