Cercetătorii de la Institutul Medical Howard Hughes au găsit răspunsul la o întrebare veche: de ce unii oameni trăiesc mai mult, chiar dacă nu au gene speciale pentru asta.
Experimentul a început cu viermi de laborator modificați să trăiască cu 60% mai mult. Dar descendenții lor trăiau la fel de mult, deși nu aveau modificarea genetică a părinților.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Răspunsul stă într-o proteină care transportă informații între celulele normale și cele reproductive. Această proteină nu schimbă ADN-ul, ci îi atașează „etichete moleculare” care controlează când genele se activează sau se opresc.
Mecanismul funcționează prin histonele – proteinele în jurul cărora se înfășoară ADN-ul.
Când lizozomii (centrele de reciclare ale celulelor) funcționează mai bine, modificările care favorizează longevitatea sunt transferate prin aceste histonele de la părinți la copii.
Studiul, publicat în Science, arată că informațiile despre longevitate pot fi transmise între generații fără să altereze codul genetic. Este primul mecanism de acest tip descoperit și ar putea explica de ce longevitatea „merge în familie” chiar și când genele nu diferă semnificativ.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
