Ambasadorul chinez la Paris, Lu Shaye, a mai făcut în trecut comentarii controversate, înaintea celui de la sfârşitul săptămânii trecute, în care a contestat suveranitatea ţărilor formate după destrămarea Uniunii Sovietice, reaminteşte luni agenţia Reuters, potrivit agerpres.
Beijingul a comunicat deja că nu îşi asumă poziţia exprimată de diplomat într-un interviu pentru o televiziune franceză, în care el afirmase că niciun acord internaţional nu precizează că fostele republici sovietice au în prezent statut de suveranitate.
Citeşte şi: Un tun din anii ’70 DOBOARĂ dronele Rusiei în Ucraina – Black News
Mai multe state europene au criticat declaraţiile ambasadorului, care au fost între timp şterse de pe contul de WeChat al ambasadei. Reprezentanţa diplomatică nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez, Mao Ning, a susţinut luni că ţara sa respectă suveranitatea tuturor republicilor ex-sovietice care şi-au declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică dizolvată în 1991.
Lu, în vârstă de 58 de ani, este – potrivit Reuters – unul din exponenţii aşa-numitei “diplomaţii de lup războinic”.
În decembrie 2022, el a declarat unui grup de jurnalişti, în timpul unei recepţii la Paris, că forţe străine neprecizate “profită” de protestele împotriva politicii stricte de control practicate de China pentru combaterea epidemiei de coronavirus.
Manifestaţiile fără precedent în deceniul de când se află la putere preşedintele chinez Xi Jinping s-au extins în noiembrie anul trecut în multe oraşe. Surse ale agenţiei Reuters afirmă că protestele au contribuit la relaxarea restricţiilor impuse timp de trei ani.
Anterior, în august anul trecut, Lu afirmase că taiwanezii au fost victimele unei spălări a creierelor cu idei despre independenţă, însă vor deveni patrioţi după ce vor fi “reeducaţi”. China nu recunoaşte independenţa de facto a Taiwanului, considerând insula o provincie secesionistă.
Citeşte şi: UE în 2035: Mai mare, mai complicată, mai solidă
Remarcile ambasadorului au reamintit de modul în care Beijingul prezintă centrele pentru uiguri şi alţi musulmani din provincia Xinjiang din vestul Chinei. ONU a apreciat că lagărele respective ţin de o practică de “detenţie arbitrară şi discriminatorie”, ceea ce ar putea constitui o crimă împotriva umanităţii.
În aprilie 2020, la câteva luni după izbucnirea epidemiei de COVID-19 în oraşul Wuhan din centrul Chinei, Lu a fost convocat la Ministerul de Externe al Franţei pentru a da explicaţii despre un articol publicat pe site-ul de internet al ambasadei chineze. Materialul atribuit unui diplomat anonim insinua că bătrânii din azilurile din Franţa sunt lăsaţi să moară de foame în contextul extinderii pandemiei în Europa.
