Mai multe valuri de proteste au izbucnit în anul 2019 în mai multe state din Europa, Asia, Africa și America de Sud, unele dintre ele fiind declanșate încă din anii precedenți, precum cele organizate de Vestele Galbene sau cele provocate din cauza problemei privind independența Cataloniei, scrie mediafax.
Protestele organizate de mișcarea “Vestele Galbene” au fost declanșate în noiembrie 2018, ca reacție la majorarea prețurilor la carburanți și erodarea nivelului de trai. Manifestanții au protestat în ultimele luni și față de reforma privind sistemul de pensii din Franța.
Citește și : A început schimbul de prizonieri între Ucraina şi separatiştii proruşi
Guvernul a propus ca oamenii să muncească mai mult pentru a obține o pensie completă, obținând un răspuns ostil din partea sindicatelor. Negocierile privind reforma sistemului de pensii ar urma să fie reluate în luna ianuarie, după care Guvernul intenționează să trimită proiectul în Parlament, pentru ca modificările să poată intra în vigoare în vara lui 2020.
Alte proteste din Europa au avut loc în Spania, după ce Madridul a anunțat că nouă lideri separatiști catalani au primit sentințe între 9 și 13 ani în închisoare pentru implicarea lor în organizarea unui referendum privind independența. Cel puțin 80 de persoane au fost rănite în timpul protestelor organizate în Bracelona și în alte orașe din Spania.
În luna decembrie, o instanță de la Bruxelles a decis amânarea, până în februarie 2020, a deciziei privind extrădarea în Spania a fostului lider catalan Carles Puigdemont și a altor doi lideri separatiști, acuzați de rebeliune și revoltă.
Catalonia a organizat în 2017 un referendum privind independenţa faţă de Spania. Plebiscitul, care a avut rezultat proindependenţă, nu a fost aprobat de Curtea Constituţională din Spania. Parlamentul catalan a proclamat independenţa, dar a suspendat decizia. Liderii UE au pledat pentru soluţionarea crizei prin dialog.
Unele dintre cele mai ample proteste izbucnite în 2019 au fost organizate pe continentul asiatic, în Hong Kong. Acestea au fost declanșate în cursul verii ca reacţie la controversatul proiect de lege ce ar fi facilitat extrădările spre China continentală.
Protestele din Hong Kong au fost adesea marcate de incidente violente între protestatari și forțele de ordine, care au folosit în repetate rânduri gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispera mulțimile de manifestanți.
Rezultatele scrutinului districtual care a avut loc în Hong Kong în luna noiembrie au arătat susținere pentru protestatari, victoria fiind de partea partidelor prodemocrație. Manifestanții au primit de asemenea și susținerea Statelor Unite, ceea ce a dus la tensionarea relațiilor deja fragile între Washington și Beijing.
În India, un val de proteste a fost provocat din cauza unei legi controversate care le permite cetățenilor din Pakistan, Bangladesh și Afganistan, de altă religie decât cea musulmană, să obțină cetățenie indiană.
Manifestanții susțin că noul act normativ discriminează comunitatea musulmană și nu respectă Constituția Indiei. Cel puțin 14 persoane au murit în luna decembrie în luna confruntărilor violente între protestatari și forțele de ordine.
În Irak, activiștii pentru drepturile omului au informat că cel puțin 485 de persoane au murit, iar alte 20.000 au fost rănite în urma protestelor din ultimele luni.
Protestele antiguvernamentale au fost declanșate în Irak la data de 1 octombrie, fiind denunțate corupţia din instituţii, starea serviciilor şi influenţa din ce în ce mai mare a Iranului.
Citește și : Lufthansa nu reuşeşte să evite o grevă la divizia Germanwings, care va fi declanşată luni
Parlamentul de la Bagdad a adoptat la 24 decembrie o nouă lege electorală, aceasta fiind solicitată de către miile de protestatari. Noua lege va permite alegătorilor ă voteze parlamentari în mod individual, în loc să voteze liste de partid.
În Iran, protestele declanșate în noiembrie au fost cauzate de creșterea puternică a prețurilor benzinei și motorinei, însă la scurt timp, protestatarii au început să solicite mai multe drepturi, manifestațiile transformându-se în proteste împotriva actualului regim de la Teheran.
Peste 1.500 de persoane au murit în cadrul protestelor declanșate pe 15 noiembrie în această țară.
Alte proteste au avut loc în Liban, care fost acaparat de un val istoric de proteste începând cu 17 octombrie, care a dus la demisia lui Saad al-Hariri din funcția de prim-ministru, pe fondul furiei provocate de eșecul guvernului de a aborda cea mai gravă criză economică a țării de la războiul civil din 1975-1990.
Protestele sunt organizate în continuare în această țară față de noul premier, Hassan Diab, care este susținut de organizația șiită Hezbollah și de aliații săi.
În Algeria, țară din nordul Africii, protestele au fost declanșate după ce Abdelaziz Bouteflika și-a anunțat planurile pentru a candida pentru un nou mandat de președinție. Acesta a demisionat pe 2 aprilie, după ce s-a aflat la conducere 20 de ani.
Alte valuri de manifestații au afectat de asemenea și America de Sud. În Bolivia, mai multe proteste de amploare au fost declanșate în urma acuzațiilor de fraudă electorală. Acestea au dus la demisia președintelui Evo Morales la data de 10 noiembrie.
Chile a trecut în 2019 prin cea mai gravă criză politică pe care a cunoscut-o țara sud-americană de la revenirea la democrație în 1990. Cel puțin 24 de persoane au murit, iar alte câteva mii au fost rănite în timpul protestelor violente izbucnite în această țară.
Liderii mișcării de protest, începută pe 18 octombrie, în mai multe orașe din Chile, au solicitat Guvernului reforme imediate și de amploare care includ, printre altele, creșterea salariului minim, reducerea prețurilor medicamentelor și o nouă Constituție.
