Faptul că niciun lider politic nu și-a asumat cu consecvență sprijinul pentru Ucraina, sprijinul României pentru țara vecină a fost secretizat, iar pozițiile publice au fost, cel mai frecvent, timide față de suferința ucrainenilor a dus la crearea unui vid de comunicare și solidaritate, umplut rapid de propaganda rusă.
Profesorul Corneliu Bjola susține că România se află într-o stare de paralizie decizională provocată de acțiunile Rusiei, în timp ce vecinii de peste Prut au reușit să inverseze un proces de capturare a statului de către Kremlin.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Decizia strategică de a secretiza sprijinul acordat Ucrainei a lăsat un spațiu liber care a fost imediat ocupat de narațiunile rusești. Când statul nu vorbește, Rusia o face prin rețele de boți și actori locali.
“Din punctul meu de vedere trebuie să înțelegem că România a fost neutralizată de Rusia după 2020, deci nu mai are capacitatea de a se implica pe dosarul Ucrainei foarte mult, decât pe șoptite…”, a explicat profesorul Corneliu Bjola, pentru spotmedia.ro.
“Secretizarea a fost o greșeală de la bun început, pentru că, în momentul în care tu nu vorbești, altcineva o să vorbească în locul tău…”, a mai adăugat expertul.
Un alt exemplu clar este atacul asupra parteneriatului cu Franța. Deși Franța a devenit garantul securității pentru România și Moldova, propaganda hibridă a reactivat tema „Franței colonizatoare” pentru a submina acest sprijin.
Bjola respinge categoric justificările serviciilor românești de informații, conform cărora amenințările hibride „ne-au luat prin surprindere”.
El consideră acest argument o minciună, sugerând că este vorba fie de incompetență crasă, fie de o complicitate tăcută care menține un status quo favorabil Rusiei.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Serviciile de informații de la Chișinău produc rapoarte extrem de profesioniste și sunt prezente constant în media pentru a explica populației mecanismele războiului hibrid. Ele nu au invocat niciodată „surpriza” ca scuză pentru eșec.
Până în 2020, Moldova era considerată de profesorul Bjola un stat „pierdut”, capturat de oligarhi și strangulat de interesele rusești, conform declarațiilor din interviu.
Cu toate acestea, Maia Sandu a „luat taurul de coarne” și a reușit să desprindă țara din această sferă de influență prin comunicare directă și asumată.
