Pe Stânca Gibraltarului, o zonă turistică aglomerată, una dintre cele mai frecvente privelişti o constituie maimuţele care cerşesc mâncare şi care, uneori, fură gustările vizitatorilor. Oamenii de ştiinţă au documentat un comportament neobişnuit în rândul acestor macaci, care i-ar putea ajuta să prevină durerile de burtă provocate de hrana nesănătoasă, relatează Reuters, potrivit stiripesurse.ro.
Cercetătorii au afirmat că maimuţele au fost observate mâncând pământ cu o frecvenţă mai mare, un comportament care, potrivit lor, le-ar putea ajuta să evite durerile de burtă cauzate de consumul de gustări umane.
Specialiştii au descoperit că acest consum de sol creştea proporţional cu cantitatea de mâncare consumată de maimuţe de la turişti, precum ciocolată, chipsuri şi îngheţată, produse bogate în zahăr, grăsimi şi lactate şi sărace în fibre.
“Propunem ideea că hrana umană, nefiind adaptată la dieta lor naturală, provoacă tulburări stomacale şi, potenţial, perturbarea microflorei intenstinale, efectele negative fiind atenuate de componentele din sol”, a declarat Sylvain Lemoine, antropolog şi biolog la Universitatea Cambridge din Marea Britanie şi autor principal al studiului publicat miercuri în revista Scientific Reports.
Consumul de sol “acţionează probabil ca un antiacid”, a spus Lemoine, adăugând că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege efectele sale asupra microflorei intestinale.
Cercetătorii au monitorizat exemplare de macac Barbary care trăiesc în Gibraltar, un teritoriu britanic situat în extremitatea sudică a Spaniei, între august 2022 şi aprilie 2024. Aceşti macaci – aproximativ 230 de exemplare împărţite în opt grupuri – constituie singura populaţie de maimuţe care trăiesc în libertate în Europa.
Maimuţele trăiesc în strânsă legătură cu mulţimile de turişti care vizitează locul. Turiştii hrănesc adesea maimuţele – sau acestea le fură gustările – în pofida faptului că animalele primesc fructe, legume şi seminţe în zona platformelor de hrănire create special şi gestionate de autorităţile locale.
Se crede că macacii Barbary, originari din Africa de Nord, au ajuns în Gibraltar în timpul dominaţiei maure, în Evul Mediu. Ulterior, ei au devenit un simbol al controlului britanic, conform legendei, după ce ar fi ajutat la alertarea trupelor cu privire la un atac surpriză din secolul al XVIII-lea.
Populaţia lor a scăzut ulterior, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce l-a determinat pe liderul britanic Winston Churchill să comande sporirea efectivelor de maimuţe din Maroc şi Algeria, animale din care se estimează că ar descinde majoritatea macacilor din prezent.
Consumul deliberat de pământ, cretă sau argilă se numeşte geofagie. Acest fenomen este observat la multe specii de animale, inclusiv la primate precum cimpanzeii, lemurii şi alte maimuţe.
“Nu cunoaştem acţiunea exactă a solului în intestin, dar se ştie că solurile, în special cele bogate în argilă, reduc pH-ul intestinal (aciditatea), adsorb toxinele, căptuşesc stomacul şi modifică compoziţia microflorei”, a declarat Lemoine pentru Reuters. “Nu aş spune că solul ajută la digestia mâncării nesănătoase, dar probabil ajută (animalele) să se simtă mai bine în timpul unei digestii dificile”, a adăugat specialistul.
Cercetătorii au documentat 46 de cazuri de geofagie în rândul populaţiei de maimuţe din Gibraltar. Acest comportament a fost deosebit de frecvent în zonele cu trafic turistic intens şi a atins apogeul vara, când numărul vizitatorilor este cel mai mare, în timp ce un grup de maimuţe care nu avea acces la hrană umană nu a manifestat deloc acest comportament, au afirmat ei.
Studiul sugerează că acest comportament ar putea fi învăţat social. Diferite grupuri de maimuţe preferă anumite tipuri de sol, iar majoritatea consumului de sol are loc în prezenţa altor maimuţe, oferind indivizilor mai tineri şansa de a observa şi de a imita.
Concluziile demonstrează modul în care primatele se pot adapta la medii în schimbare, similar oamenilor, şi pot deprinde aceste comportamente de la altele, a adăugat Lemoine.
Lemoine a menţionat că aceste concluzii ar putea să influenţeze comportamentul turiştilor, putând contribui la descurajarea hrănirii ilegale. Cu toate acestea, există îngrijorări că ar putea avea efect opus în cazul în care vizitatorii se aşteaptă să poată declanşa un comportament neobişnuit.
“Nu există o asociere sistematică între consumul imediat de mâncare nesănătoasă şi consumul ulterior de sol. Se întâmplă în unele cazuri, dar, în general, ei nu mănâncă imediat pământ după ce au consumat mâncare de la oameni”, a subliniat Lemoine.
