Scăderea rapidă a nivelului Mării Caspice afectează porturile și transporturile de petrol și amenință să afecteze în mod catastrofal populațiile de sturion și foci, susțin oficialii din Azerbaidjan, citați de Reuters. Marea Caspică, cel mai mare lac sărat din lume, are rezerve importante de petrol și este mărginită de cinci state care sunt producătoare de petrol și/ sau gaze: Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia și Turkmenistan.
Adjunctul ministrului azer al Mediului Rauf Hajiev a afirmat că nivelul mării scade de decenii, însă tendința este una de accelerare. Niveul a scăzut cu 0,93 metri în ultimii cinci ani, cu 1,5 metri în ultimii 10 și cu 2,5 metri, ministrul estimând actualul ritm al scăderii la 20-30 cm pe an, potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
„Retragerea liniei de coastă schimbă mediul, perturbează activitatea economică și creează noi provocări pentru dezvoltarea sustenabilă”, a spus Hajiev, care reprezintă Azerbaidjanul într-un grup de lucru comun cu Rusia care s-a întrunit pentru prima dată în luna aprilie.
În pofida înrăutățirii relațiilor dintre cele două state, potrivit unul protocol semnat, grupul de lucru intenționează să adopte în septembrie un program pentru monitorizarea și rezolvarea problemei. Rusia crede că problema este generară de schimbările climatice însă Azerbaidjan dă vina pe Rusia care a construit baraje pe râul Volga, care furnizează 80% din apa care intră în Marea Caspică.
Hajiev a spus că reducerea nivelului apei afectează deja viețile populației de pe coastă și activitatea portuară. În jur de 15.000.000 de oameni locuiesc pe litoralul Mării Caspice, dintre care 4.000.000 pe coasta azeră.
Mediul și economia, afectate deopotrivă
Oficialul susține că navele au dificultăți la intrarea și manevrarea în portul Baku, capitala Azerbaidjanului. Asta reduce capacitatea de încărcare și crește costurile logistice. Transporturile de petrol și produse petroliere prin terminalul Dubendi, cel mai mare din apele azere au scăzut la 810.000 de tone în prima jumătate a anului 2025 de la 880.000, în aceeași perioadă a anului precedent, susține Eldar Salahov, director al Portului Maritim Internațional Baku.
În 2024, peste 250.000 de metru cubi de aluviuni au fost dragate de la terminalul Dubendi pentru ca petrolierele de mari dimensiuni să poată intra fără restricții. În aprilie, șantierul naval din Baku au construit o nouă dragă, „Inginer Soltan Kazimov”, care urmează să intre în curând în serviciu. Salahov cred că nava de dragare ar putea adânci fundul portului cu 18 metri pentru a-i menține capacitatea.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
În plus, retragerea apelor distruge zonele umede, lagunele și zonele cu stuf și amenință supraviețuirea unor specii marine. Cei mai afectați sunt sturionii, apreciați pentru caviarul lor, care oricum sunt amenințați cu dispariția. Ei au pierdut până la 45% din habitatele de vară și toamnă și nu mai au acces la porțiunile tradiționale de înmulțire de pe râuri.
Focile de la Caspica sunt și ele în pericol din cauza dispariției zonele înghețate de iarnă din zona de nord a litoralului, acolo unde se înmulțesc. „La o scădere de 5 metri a nivelului mării, focile pierd până la 81% din locurile de înmulțire, iar la o scădere de metri, le vor pierde aproape complet”, a conchis Hajiev.
