Marta Kos, candidata pentru postul de comisar european extinderea UE, vrea negocieri cu Moldova cât mai curând

În ciuda faptului că Moldova este unul dintre cele mai importante state pentru activitatea comisarului pentru extindere, europarlamentarii din comisia de afaceri externe (AFET) nu i-au pus prea multe întrebări Martei Kos pe acest subiect, potrivit moldova.europalibera.org.

Citește și: Rusia îşi va reduce prezenţa consulară în Norvegia

Întrebată de europarlamentari despre susținerea țărilor precum Moldova, afectate de interferența rusească, ea spune că una dintre priorități este combaterea dezinformării.

„Am văzut evenimente împotriva integrării europene, deci cu atât mă bucur mai mult de rezultatele bune din Moldova”, precizează Kos.

În conferința de presă de la finalul audierii, Kos a răspuns întrebării Europei Libere despre planurile sale pentru următorii pași în aderarea Moldovei.

„Felicit Moldova pentru că menține parcursul european. Voi face tot ce-mi stă în puteri, împreună cu instituțiile cu care colaborez, să deschidem capitolele fundamentale cât mai curând posibil în 2025”, confirmă Kos. Poziția este în linie cu anunțul Comisiei la publicarea raportului despre extindere, luna trecută.

„Îmi doresc să dau un imbold procesului de negociere și să susțin nu doar statul Moldova, dar pe toți moldovenii care luptă pentru democrație”, afirmă candidata pentru postul de comisar european pentru Extindere.

În schimb, Ucraina și Balcanii de Vest (mai ales Macedonia de Nord și Kosovo) au fost printre cele mai importante subiecte de discuție.

„Este de datoria noastră morală să fim cel mai puternic partener posibil pentru poporul ucrainean”, consideră Kos, vorbind despre reconstrucția țării în colaborare cu țările G7 și investitorii privați și promovarea libertăților fundamentale în țara care încă se află sub lege marțială. „Negocierile de aderare rămân Steaua Nordului pentru Kiev și pentru prietenii noștri din Moldova”.

Dacă vor dori să-și continue calea către vest, țările acestea vor trebui să dea dovezi clare că se angajează la procesul de reforme. Georgia, de exemplu, ar trebui să renunțe la legea agenților străini și legea anti-LGBT.

Kos își dorește ca cel puțin una sau două țări din Balcanii de Vest să-și încheie toate capitolele de aderare până la sfârșitul mandatului ei, în 2029. Nu neapărat cele care au aplicat acum cel mai demult, precizează ea, ci cele care merită. Deși aderarea nu trebuie să fie o competiție, un pic de spirit competitiv nu poate dăuna, spune ea.

Europarlamentarii au dorit, însă, să afle mai multe despre abordarea generală a Martei Kos față de procesul alambicat de aderare europeană.

• Va lucra să încurajeze țările din vecinătatea UE să adere, chiar dacă sunt imperfecte la nivel politic sau față de societatea civilă, ori au dispute regionale cu vecinii?
• Va accepta criterii politice sau pe migrație în considerarea țărilor candidate? Va susține crearea hub-urilor de migrație, pe modelul celor italiene din Albania, care este o soluție susținută de comisarul pentru afaceri interne, Magnus Brunner?
• Va colabora cu toți europarlamentarii, indiferent de culoare politică, pentru a prezenta țărilor UE beneficiile extinderii uniunii?
• E nevoie de o revizuire a tratatului european pentru a accepta noi membri?

Aici, răspunsurile lui Kos au fost mai degrabă sumare și diplomatice.

Confruntată cu întrebări foarte concrete despre relația cu țări precum Macedonia de Nord, ea s-a bazat pe susținerea unor măsuri existente.

„Extinderea UE este un maraton, nu un sprint”, explică Kos. Ea spune că noile state membre trebuie să respecte valorile fundamentale ale UE, dar că rămâne și de datoria UE să fie un partener previzibil și credibil pentru țările vecine în procesul lor de aderare.

„Cooperarea nu trebuie să fie doar o chestiune de economie sau apropiere geografică. Voi apăra mereu drepturile omului, democrația, libertățile fundamentale, statul de drept. Principiile noastre nu se negociază”, punctează comisara-candidată.

În ciuda unor stângăcii și în ciuda confruntărilor pe unele subiecte delicate, opinia eurodeputaților despre Kos a fost în general pozitivă. Ei au apreciat implicarea emoțională a comisarei-candidat: Kos și-a explicat legătura emoțională cu UE, a vorbit despre comunitățile de la graniță, a transmis un mesaj în ucraineană în declarația sa finală.

Kos spune că plănuiește deja vizite la Kiev, Varșovia și Riga la scurt timp după ce și-ar prelua mandatul.

Citește și: Apa este în pericol în Europa, avertizează Agenţia Europeană de Mediu

„Merită luptat pentru Europa, pentru unitatea sa, pentru libertate, pentru promisiunea că nimeni n-ar trebui să trăiască că teamă și opresiune”, a conchis Kos.

Comunism și consultanță

O controversă s-a creat în jurul nominalizării Martei Kos dinainte ca ea să ajungă în fața aleșilor de la Bruxelles. Ea a fost sugerată ca propunere de guvernul de la Ljubljana doar după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat ca țările să-i trimită mai multe femei pentru funcțiile de comisar. Slovenii, care trimiseseră un bărbat, și-au schimbat nominalizarea pe ultima sută de metri, propunând-o pe Kos, însă aprobarea necesară de la guvern a întârziat procesul de nominalizare a unei noi comisii cu câteva zile.

În audierile de marți, aleșii europeni au putut pune întrebări și pe tema calificărilor comisarei, pentru a vedea dacă este persoana potrivită pentru această slujbă. Printre punctele fierbinți ale audierii a fost ocupația de consultant a comisarei, precum și presupusa ei fostă calitate de membru al Partidului Comunist din Iugoslavia.

Mai mult, aleșii europeni au întrebat-o despre activitățile sale de lobby-ist și consultant, despre clienții pe care i-a avut și plata din acele proiecte. Dacă va fi numită în funcție, Kos spune că-și va părăsi firma de consultanță de care ține la acest moment.

Kos, care este asociată cu grupul Renew, al liberalilor, a primit joi aprobarea crucială a comisiei de specialitate din Parlamentul European, după ce Popularii Europeni au agreat să-i susțină candidatura.

Urmează un vot al Parlamentului asupra întregului Colegiu de comisari, posibil la sfârșitul lunii noiembrie, pentru a-și putea începe activitatea în decembrie. Dacă vor fi aprobați, comisarii vor avea nevoie și de susținerea șefilor de stat, reuniți în cadrul Consiliului European.