Nadia Tolokonnikova, cofondatoarea colectivului rus Pussy Riot, se întoarce în celula sa, dar de data aceasta de bunăvoie, pentru a avertiza asupra răspândirii autoritarismului, în cadrul expoziţiei “Police State”, deschisă joi la Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles.
Tânăra a petrecut doi ani într-o colonie penală din Rusia pentru că a cântat o „rugăciune punk” în Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova, în urmă cu mai bine de zece ani. Acum, ea încearcă să prezinte publicului consecinţele a ceea ce ea consideră a fi apariţia unei noi forme de control, datorită instrumentelor tehnologice, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
“Oamenii nu iau în serios autoritarismul”, a declarat Tolokonnikova pentru AFP. Aşezată într-o celulă care aminteşte de o închisoare rusă clasică, purtând o ţinută sport verde care seamănă cu o uniformă de închisoare, tânăra, care spune cu maliţiozitate că are “poate 35 de ani”, consideră că “statul poliţienesc îşi extinde frontierele”.
“Ca cineva care a trăit sub un regim autoritar mai mult de 25 de ani, ştiu acum cât de real este şi cum începe, pas cu pas, cu arestarea unei persoane. Îţi spui: „Ei bine, nu sunt eu”. Şi când, în sfârşit, reacţionezi, întreaga ţară este sub cizma armatei”.
Nadia Tolokonnikova subliniază că în Statele Unite, de la revenirea la putere a lui Donald Trump, “această erodare a echilibrului puterii, care constă în trimiterea oamenilor la închisoare fără un proces echitabil, este foarte periculoasă”.
În replică, ea consideră că societatea şi comunitatea artistică ar trebui să se pronunţe mai mult împotriva abuzurilor de putere şi să nu lase doar personalităţile de profil să protesteze.
“Am impresia că altcineva trebuie să vină şi să ne salveze de toate. Dar nu aşa stau lucrurile, trebuie să ne mobilizăm cu toţii”.
În fiecare zi, până pe 14 iunie, ea îşi va petrece zilele în această celulă. Fără pauze de toaletă, fără pauze de masă, totul se va desfăşura în aceşti câţiva metri pătraţi, până la închiderea muzeului seara.
Unii vizitatori ai expoziţiei sunt de acord că societatea este prea pasivă: “Am impresia că americanii nu vor să creadă că am putea fi în pericol de a ne pierde libertăţile”, spune Jimmie Akin, un designer grafic îngrijorat de schimbările instigate de Donald Trump. “Oamenii trebuie să se trezească”.
Pentru Hannah Tyler, 29 de ani, expoziţia este un şoc: “Trăim într-o ţară în care nu ne confruntăm cu aceeaşi opresiune extremă ca ea în Rusia, dar ne apropiem. Mă va împinge să fac mai mult decât am făcut până acum”, spune ea.
Nadia Tolokonnikova şi-a proiectat închisoarea artistică cu elemente simbolice: cărţi şi opere de artă produse de deţinuţi, un desen al opozantului rus Alexei Navalnîi, care a murit în detenţie anul trecut, şi o maşină de cusut care evocă munca manuală din închisorile ruseşti. Ca să nu mai vorbim de cuvintele de protest gravate pe pereţi.
Închisă în celula sa ore în şir, artista poate fi văzută din toate unghiurile prin găurile din pereţi şi prin camerele de supraveghere, într-o reprezentare a ceea ce înseamnă să fii observat în permanenţă.
“Expoziţia evidenţiază faptul că problemele legate de supraveghere şi de interferenţa guvernului devin din ce în ce mai răspândite în întreaga lume”, subliniază Alex Sloane, curatorul expoziţiei. În opinia sa, scenariul actual necesită de urgenţă acest tip de eveniment. Libertăţile sunt în pericol. Trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla niciodată”.
