Membrii Comisiei Pre-Vetting și șeful secretariatului vor fi protejați de imunitate funcțională. Ei nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea atribuțiilor și pot fi urmăriți penal doar dacă membrii comisiei îi permit procurorului general să înceapă o anchetă.
Totodată, procurorul general nu va avea nevoie de acordul prealabil al comisiei pre-vetting dacă un membru al comisiei va fi suspectat de:
- spălare de bani;
- corupere pasivă;
- corupere activă;
- trafic de influență;
- îmbogățire ilicită.
De asemenea, urmărirea penală poate fi pornită fără acordul comisiei în cazul infracțiunilor flagrante.
Mai multe modificări la legile privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor, printre care și această nouă prevedere, au fost adoptate de majoritatea PAS din Parlament pe 9 noiembrie.
Autorii proiectului au explicat că modificările sunt necesare pentru a aduce în concordanță legea pre-vettingului cu cele ale vettingului. Legea cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (vetting) prevedea din start că toți membrii comisiei și șeful secretariatului se bucură de imunitate funcțională, pentru a asigura independența comisiei.
Comisia pre-vetting verifică integritatea etică și financiară a candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Pe 1 august, Curtea Supremă de Justiție a anulat 21 de decizii ale comisiei și a obligat-o să reevalueze 21 de candidații care au picat evaluarea.
La audierile publice, primii procurori reevaluați au menționat de mai multe ori că membrii comisiei sunt obligați să respecte deciziile CSJ.
În septembrie 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că a început un proces penal împotriva unui fost membru al secretariatului comisiei pre-vetting, care este și membru al comisiei vetting. El este suspectat că a tăinuit informația despre dosarul penal al unui candidat.
Cine mai are imunitate în R. Moldova?
În R. Moldova, mai mulți demnitari se bucură de imunitate. De exemplu, președintele țării și deputații nu pot fi trași la răspundere penală pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Totuși, șeful statului poate fi urmărit penal în cazul în care cel puțin două treimi de deputați permit acest lucru. Cauza penală va fi examinată de CSJ, iar după emiterea sentinței de condamnare va fi demis de drept.
Deputații pot fi reținuți în flagrant fără acordul prealabil al colegilor, iar în cazul altor infracțiuni, procurorul general este obligat să solicite în prealabil permisiunea Parlamentului pentru a începe o cauză penală, pentru a-i reținere, aresta și percheziționa.
Deputatul imunitatea cărui este ridicată poate să participe la ședințele Parlamentului. Dacă în privința lui va fi pornită o nouă cauză penală, procurorul general va trebuie să solicite din nou acordul Parlamentului. După emiterea unei sentințe definitive, colegii îi vor putea retragă mandatul. De exemplu, așa a fost retras mandatul lui Ilan Șor, după ce Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare.
Și judecătorii Curții Constituționale (CC) au imunitate funcțională. Ei pot fi trași la răspunderea penală doar dacă dosarul este pornit de procurorul general, iar alți membri ai CC își dau acordul. Judecătorul CC este suspendat de drept împreună cu începerea urmăririi penale.
În anul 2020, la solicitarea procurorului general interimar, Curtea a explicat că judecătorii CC nu pot fi trași la răspundere penală pentru voturile și pentru opiniile exprimate, însă pot fi pedepsiți pentru infracțiuni care nu au legătură cu înfăptuirea justiției constituționale.
Citeşte şi: Parohul Bisericii Sf. Dumitru aderă la Mitropolia Basarabiei
Imunitate funcțională au și judecătorii din toate instanțele de drept comun. Ei nu pot fi trași la răspundere pentru hotărârile lor, cu excepția cazurilor când este probat că ei au acționat cu rea-voință ori neglijență gravă. Urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de procurorul general și cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În cazul infracțiunilor de corupție, spălare de bani și îmbogățire ilicită, acordul CSM nu este necesar.
În schimb, procurorii nu au imunitate. În legea procuraturii este specificat doar că urmărirea penală împotriva lor poate fi pornită de procurorul general, fără condiții suplimentare. Iar urmărirea penală împotriva procurorului general poate fi pornită doar cu acordul Consiliului Superior al Procurorilor.
