Dragi profesori,
În câteva zile începe un nou an de studii. Sper că ați reușit să vă odihniți puțin și că reveniți în sala de clasă plini de energie și bucurie.
Vreau să vă mulțumesc pentru eforturile pe care le faceți împreună cu domnul ministru, cu ministerul în vederea creșterii calității procesului educațional.
În ultima perioadă am remarcat mai multe inițiative bune în domeniu, dar trebuie să grăbim pasul. Avem de recuperat mult în raport cu sistemele educaționale performante. Competitivitatea noastră și prosperitatea depinde de cât de repede vom reuși să recuperăm discrepanțele cu altă țări.
La acest forum, însă, ne-am propus să punem în discuție un subiect mai larg – vrem să vorbim despre valorile pe care le cultivăm copiilor și tinerilor noștri, valori pe care ar trebuie să se sprijine societatea astăzi și care vor defini viitorul nostru.
Părerea mea este că discuția noastră despre valori în școală a rămas în mare parte abstractă, teoretică, insuficientă.
Constituția noastră stabilește că “Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate”.
Haideți să ne oprim puțin la democrație.
Eu cred că și școala, și societatea în general au eșuat să educe oameni care apreciază la justa valoare libertatea și democrația.
Democrația la noi este văzută ca un fapt static (noi avem drepturi), și nu ca o responsabilitate (noi trebuie să ne protejăm drepturile și să respectăm drepturile celorlalți).
În Republica Moldova mulți tineri consideră democrația un dat, nu realizează că aceasta poate fi pierdută și nu înțeleg alternativa – ce ar însemna pentru ei să trăiască într-un regim autoritar.
Este adevărat că lucrurile nu stau mult mai bine nici în cazul generațiilor mai în vârstă, care au trăit într-un regim totalitar și care ar fi trebuit să fie imuni la promisiunile otrăvitoare ale autoritarismului.
Așa cum am zis și cu altă ocazie, libertatea e ca sănătatea, o apreciezi doar după ce o pierzi.
Democrația trebuie nu doar predată ci și practicată din școală: prin consiliile elevilor, prin încurajarea alegerilor autentice, cu dezbateri, negocieri, prin implicarea elevilor în administrarea bugetelor, prin alocarea unor sume simbolice care să fie administrate de ei.
Dacă asta s-ar întâmpla în toate școlile, nu am avea așa mulți tineri care atunci când obțin dreptul la vot, spun că nu-i interesează politica. De parcă politica, alegerile nu ar fi în primul rând despre viitorul lor și al copiilor lor.
Ce înseamnă pentru oameni pierderea libertății poate fi explicată mai eficient prin exemple concrete din istoria neamului nostru: deportări, foamete, alte forme de represii din timpul sovietic; despre Mișcarea de eliberare națională; războiul de pe Nistru; revoluția tinerilor din 2009; lupta cu regimurile corupte.
Câți copii din școlile dumneavoastră au avut ocazia să stea de vorbă cu supraviețuitori ai deportărilor? Sau cu veterani ai războiului de pe Nistru? Nu într-un format de o ora la început de an școlar, pentru că asta nu e suficient.
Toți copiii ar fi trebuit să aibă această ocazie. Pentru că noi vrem ca copiii noștri să nu treacă prin ororile prin care au trecut părinții și bunicii noștri, iar pentru a-i proteja e nevoie ca ei să înțeleagă riscurile și să știe să se păzească de ele, alegând și apărând libertatea în fiecare zi.
Ca să ne bucurăm de libertate, avem nevoie de pace. Cred că ați văzut cu toții interviuri cu tineri care răspund că nu-i interesează ce se întâmplă cu războiul din Ucraina, că ei nu se implică în politică. E grav dacă acești tineri nu înțeleg că un război e un lucru periculos inclusiv pentru ei și la fel de grav e dacă nu înțeleg că un război în țara vecină înseamnă și securitate pentru țara lor. E la fel de grav să vedem tineri care nu știu, nu înțeleg cine se face vinovat de acest război.
Dezinformarea: Moldova este foarte vulnerabilă azi la propagandă și manipulare. Nu o spun eu, ci statisticile internaționale. Ce face școala azi pentru ca tinerii să facă față acestui fenomen? Nu cred că face suficient.
Vorbim despre o valoare foarte importantă – unitatea națională. Cum putem să educăm tinerii noștri în spiritul unității? Prin proiecte comunitare, prin implicarea lor în proiecte la nivel de școală, prin atragerea lor în activități civice, prin explicații despre procesul de integrare europeană și care sunt diferențele între Uniunea Europeană și regimurile autoritare.
Trebuie să avem o discuție serioasă despre Educația Civică, dar să fie clar că această misiune, această discuție despre valori, acest angajament al nostru de a educa tinerii în spiritul valorilor consfințite în Constituție, nu este doar pentru acest obiect. Este despre școală și despre fiecare din dumneavoastră.
Republica Moldova trece printr-o perioadă de încercări majore: un război în țara vecină, ingerințe externe tot mai frecvente în procesele noastre democratice și electorale, campanii de dezinformare și manipulare tot mai agresive, generate și distribuite cu ajutorul Inteligenței Artificiale, orientate la dezbinarea societății, discreditarea statului și demonizarea Uniunii Europene – toate acestea ne pun la încercare securitatea, unitatea și capacitatea de a supraviețui ca țară suverană și liberă.
Haideți să răspundem cât se poate de sincer la întrebarea: cât de pregătiți sunt tinerii noștri pentru a face față provocărilor de azi? Și mai ales celor de mâine, în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiilor, a incertitudinilor tot mai mari la nivel regional și global?
În astfel de timpuri, educația devine scutul nostru, prima linie de apărare a țării.
Dumneavoastră nu creșteți doar specialiști. Creșteți cetățeni. Creșteți oameni care să iubească această țară, să creadă în ea și să o protejeze. Voi cultivați curajul de a gândi liber și demnitatea de a spune adevărul.
Voi cultivați respectul pentru valorile noastre – suveranitatea, demnitatea, pacea, respectul reciproc, integritatea, limba și cultura noastră.
În clasele voastre trebuie să se formeze anticorpii împotriva minciunii și manipulării.
Această misiune se leagă direct cu cel mai important proiect al țării noastre: aderarea la Uniunea Europeană. Pentru că UE nu înseamnă doar tratate și negocieri, ci valori trăite zi de zi. Iar aceste valori prind rădăcini în școală, acolo unde se formează generația care va păstra libertatea, pacea și democrația.
Dacă pierdem tinerii, pierdem totul. O țară fără tineri implicați devine o țară vulnerabilă, unde alții decid pentru noi.
Un cuvânt spus la momentul potrivit poate transforma un elev indiferent într-un cetățean implicat. O discuție sinceră poate aprinde încrederea și speranța că Moldova are un viitor prosper și democratic și că tinerii noștri pot avea succes aici, acasă.
Știu că nu e ușor. Știu că este nedrept să punem această misiune pe umerii școlii. Sigur, sunt și alți actori importanți, pornind de la părinți și alte părți ale societății care au această responsabilitate, dar dumneavoastră sunteți acolo, zi de zi, le vorbiți tinerilor și dumneavoastră prin puțin, puteți face foarte mult.
Dragi profesori,
Fiecare elev pe care îl formați astăzi va fi mâine medicul care salvează vieți, inginerul care construiește drumuri și poduri, dar mai ales cetățeanul care va apăra libertatea noastră a tuturor, va avea grijă de țara noastră, de Moldova. De munca voastră depinde dacă vom avea un popor care se supune sau un popor care rezistă, un popor care cu demnitate își apăra țara, își apără interesele cetățenilor țării noastre. Dacă vom fi o țară captivă sau dacă vom fi o țară liberă. Aceasta este miza. Și aceasta este puterea voastră.
Este sarcina noastră comună – a statului, a părinților, a comunităților. Dar voi sunteți în prima linie. Și sunt sigură că înțelegeți importanța acestei misiuni.
Vă mulțumesc pentru curaj, pentru implicare și pentru credința că educația schimbă vieți. Nu doar viața tinerilor, dar și viața țării. Vă doresc un an școlar cu elevi curioși, cu rezultate frumoase și cu satisfacția de a ști că munca voastră va dăinui generații întregi.
