Comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, a avertizat luni la Viena că golul creat în bugetul comunitar de ieşirea Marii Britanii din UE va impune reducerea acestui buget la aproape toate capitolele sale, dar a susţinut că unele trebuie protejate în mod special, menţionând printre acestea migraţia, protecţia frontierelor, cercetarea şi dezvoltarea, informează agenţia EFE.
‘Atunci când un mare contributor net părăseşte UE, aceasta nu se poate întâmpla fără o diminuare’ a bugetului multianual al UE, a insistat comisarul european, care a abordat acest subiect cu responsabilii austrieci, a căror ţara va deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE în a doua jumătate a anului în curs, conform agerpres.
El a susţinut că pierderea contribuţiei Marii Britanii odată cu Brexitul va impune reduceri considerabile pentru aproape toate politicile europene. Totuşi, Oettinger a estimat că în viitorul cadru bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 trebuie protejate programele cu ‘valoare adăugată’, printre care a menţionat migraţia, protecţia frontierelor, cercetarea şi dezvoltarea. Comisarul european a apreciat că nici programul Erasmus şi programul de inovare Orizont 2020 nu ar trebui să fie afectate de reducerea bugetului comunitar.
Citește și : Polonia a confirmat primirea fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili
Principala sursă de venituri a bugetului comunitar este furnizată de plata de către statele membre a unui procent uniform din PIB-ul lor. Deşi va ieşi din UE în martie 2019, Marea Britanie – contributor net la bugetul UE – a promis că îşi va onora obligaţiile faţă de bugetul comunitar până în anul 2020, ultimul an al actualului cadru financiar multianual. Dar apoi golul lăsat de Brexit în bugetul comunitar va fi de 12-13 miliarde de euro pe an.
Comisarul Gunther Oettinger a propus ca în viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile de la circa 1% din PIB până la 1,1% din PIB pentru a acoperi aproximativ jumătate din golul financiar lăsat de pierderea contribuţiei britanice, iar cealaltă jumătate să fie diminuată din buget prin realizarea de economii. În timpul vizitei sale la Viena, el a sugerat de asemenea creşterea veniturilor din alte surse, cum ar fi plata drepturilor pentru emisiile poluante.
Însă ministrul austriac responsabil cu afacerile europene, Gernot Blumel, a reafirmat opoziţia ţării sale faţă de orice creştere a contribuţiei naţionale la bugetul comunitar. ‘Dacă UE devine mai mică, nu se poate ca bugetul să fie mai mare’, a spus el, îndemnând instituţiile comunitare să admită că există ‘potenţial de economisire’ în viitorul buget multianual. Oficialul austriac a pledat de asemenea pentru o Uniune Europeană ‘mai mică, dar mai eficientă’, adică să se concentreze pe chestiuni mai puţine, dar mai importante.
Diminuarea bugetului comunitar îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul politicii de coeziune, mai ales că executivul comunitar a sugerat şi înaintea declaraţiilor de luni ale comisarului Oettinger că are în vedere ca priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual domeniile ce s-au evidenţiat ca provocări deosebite pentru blocul comunitar, respectiv migraţia, apărarea sau combaterea terorismului.
