Mihai Isac: Electoratul din R. Moldova, prin participarea la europarlamentare, a demonstrat pe deplin apartenența la spațiul comunitar comun
Zecile de mii de voturi exprimate de cetățenii R. Moldova la alegerile europarlamentare din 9 iunie au demonstrat apartenența lor la un spațiu electoral comun românesc, european.
Indiferent de opțiunile politice personale, prin participarea la aceste alegeri în secțiile de vot organizate pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cetățenii R. Moldova, care dispun și de cetățenia unui stat membru UE au demonstrat pe deplin apartenența la spațiul comunitar comun, potrivit deschide.md.
Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice
Pe lângă voturile exprimate în secțiile de vot organizate în R. Moldova nu trebuie să uităm faptul că alte zeci de mii dintre cetățenii noștri au votat în statele UE unde au reședința. Și nu vorbim doar de cei peste un milion de cetățeni ai R. Moldova care și-au redobândit cetățenia statului român, dar mai sunt zeci de mii de cetățeni ai R. Moldova care au și cetățenia Bulgariei, Italiei, Portugaliei, Spaniei, Germaniei, Franței, Greciei, Republicii Cipru, Polonia, statelor baltice, etc.
Chiar dacă nu există date oficiale cu privire la numărul cetățenilor R. Moldova care au participat la alegerile europarlamentare în statele Uniunii, putem să ne uităm doar pe grupurile concetățenilor noștri de pe rețelele sociale unde au fost postate mii de poze cu dovada participării la procesul electoral din maea democrație europeană.
Organizarea celor peste 50 de secții de către autoritățile de la București, plus alte câteva zeci deschise în reprezentanțele statelor Uniunii Europene de la Chișinău au oferit noi posibilități cetățenilor R. Moldova să influențeze destinul nostru comun, de cetățeni ai spațiului european.
Intersul major arătat de partidele politice din România confirmă încă odată că integrarea R. Moldova în blocul comunitar este susținută de majoritatea clasei politice de la București, cu mici excepții marginale.
O altă surpriză plăcută a fost faptul că majoritatea cetățenilor R. Moldova participanți la europarlamentare nu și-au acordat votul unor formațiuni extremiste pro-ruse, așa cum s-a întâmplat în alte state europene. Dacă în democrații cu tradiție din vechea Europă, precum Franța ori Germania am văzut creșteri dramatice ale numărului de voturi primite de formațiuni extremiste de dreapta ori de stânga, electoratul din România și din R. Moldova a dat dovadă de maturitate.
Partidele importante reprezentate în Parlamentul European vor forma cu siguranță un cordon sanitar pentru a nu permite accesul în funcții de conducere a unor exponenți ai intereselor pro-ruse. Din păcate, rezultatele din data de 9 iunie trebuie să îngrijoreze capitalele occidentale, pe fondul apropierii alegerilor parlamentare naționale din următoarele luni, cum sunt cele din octombrie 2024 din Austria.
Viitoarea componență a Parlamentului European va avea de gestionat o serie de dosare extrem de importante, pornind de la agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei și până la modul de a opri migrația clandestină, fenomen susținut direct de căre Moscova și aliații săi, după cum au demonstrat anchetele mas-media ori ale serviciilor de securitate din diferite state europene.
Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale
Recentul parteneriat de securitate semnat între R. Moldova și Uniunea Eeuropeană adaugă o nouă dimensiunie colaborării dintre cele două părți. Este nevoie de multă maturitate politică la Chișinău pentru accelerarea procesului de reformă, mai ales în domeniul justiției.
Electoratul din R. Moldova dorește să trăiască într-un stat european, dar pentru acest lucru este nevoie ca la alegerile prezidențiale din 2024, dar mai ales la cele parlamentare din 2025, să cântărească bine opțiunile sale și să acorde votul său unor formațiuni cu adevărat pro-europene!
