Ministerul rus al Apărării a acuzat marți Kievul că și-a intensificat atacurile aeriene în Rusia pentru a perturba „procesul de negocieri” dintre cele două țări, după mai multe zile de atacuri ucigașe în Ucraina, scrie „La Libre Belgique”.
Presați de Statele Unite să pună capăt conflictului declanșat de asaltul rusesc din februarie 2022, Rusia și Ucraina au purtat discuții la Istanbul în mai, care nu au reușit să producă niciun progres real, potrivit stiripesurse.
În ultimele zile, Ucraina a acuzat Rusia că a făcut atacuri aeriene record, inclusiv ucigând 13 persoane duminică.
Atacurile l-au determinat pe președintele american, Donald Trump, care își dorește încheierea conflictului cât mai repede posibil, să spună că omologul său rus, Vladimir Putin, „a înnebunit complet”.
Ministerul rus al Apărării a afirmat marți că Ucraina, susținută de „anumite țări europene”, e cea care „a luat o serie de măsuri provocatoare menite să perturbe procesul de negocieri”, invocând înmulțirea „atacurilor cu drone și rachete” împotriva instalațiilor civile din Rusia începând cu 20 mai.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ulterior că acțiunile Kievului au fost „în mod clar în disonanță cu dorința de pace”.
Comportamentul europenilor, care sprijină militar Ucraina, „nu contribuie în niciun fel la o soluționare pașnică”, a adăugat el.
Ucraina a declarat că a fost ținta unor atacuri aeriene masive ale Rusiei în ultimele zile.
Duminică, 13 civili, inclusiv trei copii din aceeași familie, au murit în atacuri cu rachete și drone rusești, potrivit Kievului.
Atacurile de luni nu au făcut morți, dar au implicat 355 de drone, un „record” de la începutul conflictului, au declarat forțele aeriene ucrainene.
Ministerul rus a susținut că propriile sale atacuri în Ucraina au fost un „răspuns” la atacurile cu drone ucrainene care au provocat victime în rândul civililor ruși.
Rusia susține în continuare că vizează doar instalațiile militare în Ucraina, chiar dacă orașe întregi au fost devastate de atacul său.
„Impunitate”
Atacuri de o asemenea amploare pun la încercare apărarea aeriană a Ucrainei, care, potrivit presei occidentale, începe să ducă serios lipsă de mijloacele de a le respinge.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunțat luni „sentimentul de impunitate” al Rusiei, cerând țărilor occidentale să-și înăsprească sancțiunile.
Cancelarul german, Friedrich Merz, a stârnit o oarecare confuzie luni anunțând că „nu mai există limite de rază de acțiune” pentru armele occidentale furnizate Ucrainei, pe care, prin urmare, aceasta este liberă să le folosească pentru a ataca adânc în teritoriul rus.
El și-a clarificat remarcile marți, spunând că se referea pur și simplu la ridicarea restricțiilor privind raza de acțiune anunțate deja de unii aliați în ultimele luni, nu la unele noi.
Donald Trump s-a abținut să promită acțiuni concrete împotriva lui Vladimir Putin, cu care a vorbit la telefon săptămâna trecută.
Kremlinul a minimalizat luni criticile recente ale președintelui american la adresa omologului său rus, atribuindu-le unei „supraîncărcări emoționale” care afectează „pe toată lumea”.
Washingtonul cere un armistițiu necondiționat, lucru pe care și Kievul îl dorește, dar Moscova nu.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Rusia pornește de la principiul că negocierile trebuie să aibă loc „simultan” cu luptele.
Ucraina vede această poziție ca pe o dovadă a faptului că Kremlinul încearcă să câștige timp pentru a profita de avantajul său de pe câmpul de luptă.
Ministerul rus al Apărării a mai revendicat marți responsabilitatea cuceririi satului Stara Mikolaivka din regiunea Donețk, din estul Ucrainei.
Atacurile în Ucraina au continuat marți, autoritățile regionale raportând atacuri rusești care au rănit civili în sud și nord-est.
