Ministrul Energiei al Republicii Moldova, Dorin Junghietu, a participat în perioada 4–5 septembrie la Consiliul Informal al Miniștrilor Energiei din Uniunea Europeană, desfășurat la Copenhaga, Danemarca. Evenimentul a inclus două sesiuni de dezbateri axate pe viitorul energetic european și dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, informează MOLDPRES.
În intervențiile sale, ministrul moldovean a evidențiat angajamentul ferm al Republicii Moldova pentru tranziția energetică orientată spre valorile europene și obiectivele Pactului Verde. El a amintit despre sincronizarea istorică a sistemului energetic moldovenesc cu rețeaua europeană ENTSO-E în 2022, care a consolidat securitatea energetică a țării și a deschis perspective pentru a deveni un exportator regional.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Printre realizările menționate se numără creșterea capacității de export pe linia Moldova–România, lansarea licitațiilor pentru energie regenerabilă cu investiții de circa 190 milioane de euro și atingerea unui total de peste 780 MW instalați din surse verzi, acoperind peste 30% din consumul național, în creștere semnificativă față de 3,6% în 2021. De asemenea, a fost adoptat Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, aliniat cu obiectivele UE.
Ministrul a atras atenția asupra provocărilor legate de dependența Moldovei de interconectările cu România și a subliniat necesitatea urgentării investițiilor în infrastructura energetică modernă. El a evidențiat rolul strategic al României în acest proces, prin proiecte comune precum liniile Vulcănești–Chișinău și Bălți–Suceava.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Obiectivul pe termen lung al Republicii Moldova este transformarea într-un hub energetic regional între România, Ucraina și Uniunea Europeană, prin accelerarea interconectărilor, digitalizarea rețelelor, integrarea surselor regenerabile și atragerea fondurilor europene.
Dorin Junghietu a concluzionat că tranziția energetică poate transforma vulnerabilitățile Moldovei în avantaje strategice, asigurând securitate energetică, stabilitate a prețurilor și investiții durabile în viitor.
