Ministerul Justiției a comunicat că modificările Codului Penal intrate în vigoare în septembrie 2024 nu reduc pedepsele pentru corupție, ci elimină deficiențele legislative și uniformizează sancțiunile. Această reacție a apărut la acuzațiile care susțin că modificările ar fi condus la o reducere a pedepsei. Ministerul Justiției a respins aceste afirmații, considerându-le eronate.
Ministerul a subliniat că toate modificările au fost realizate în urma unor consultări extinse cu procurori, judecători și experți, iar scopul acestora a fost de a corecta deficiențele structurale ale vechii reglementări. Ministerul Justiției a explicat că modificările au ca scop clarificarea aplicării pedepsei pentru coruperea pasivă, fără a reduce severitatea acestora, și au fost realizate în urma unei consultări extinse cu reprezentanți ai procuraturii și ai altor instituții, transmite tvrmoldova.md.
Citeşte şi: De ce vrea Donald Trump să recupereze controlul asupra Canalului Panama? – Stiripesurse.md
Una dintre principalele modificări vizează infracțiunea de corupție pasivă, mai exact, sancționarea actelor de corupție în funcție de valoarea mitei. Potrivit noilor reglementări, mita de până la 5.000 de lei atrage pedepse mai ușoare pentru funcționarii publici, în timp ce demnitarii de stat vor beneficia de un regim de sancționare mai sever. Ministerul Justiției a explicat că această ajustare a fost realizată pentru a elimina inechitățile din vechea formulare a Codului Penal, care permitea ca acte similare de corupție să fie sancționate diferențiat, chiar și atunci când gravitatea faptei era aceeași.
De asemenea, potrivit noii legi, dacă coruperea pasivă este săvârșită în proporții de peste 5.000 de lei, demnitarul de stat riscă o pedeapsă cu închisoarea de la trei la șapte ani. Dacă suma mitei atinge proporții mari – 20 de salarii medii pe economie -, atunci riscă o pedeapsă cu închisoarea de la cinci la zece ani. Iar dacă suma mitei atinge proporții deosebit de mari – 40 de salarii medii pe economie -, riscă o pedeapsă cu închisoarea de la șapte la 15 ani.
Un alt aspect important menționat de Ministerul Justiției este legat de termenii de prescripție. Contrar unor speculații, aceștia nu au fost reduși, ci, din contră, s-a intervenit pentru a întrerupe termenul de prescripție în momentul în care instanța de judecată este sesizată. De asemenea, pentru infracțiunile ușoare, termenul de prescripție a fost extins de la 2 la 3 ani, pentru a asigura o perioadă mai mare de timp în care autoritățile pot acționa în cazul unor fapte de corupție mai puțin grave.
„Prin urmare, pedepsele pentru demnitari nu au fost reduse, ci împărțite pe categoriile valorii de mită, pedeapsa cu închisoarea pentru mita mai mare de 5.000 de lei ajungând până la 15 ani, cumulativ cu amenzile majorate. Suplimentar, legat de termenii de prescripție, dimpotrivă, aceștia nu au fost reduși, modificările fiind făcute în sensul întreruperii termenului de prescripție de tragere la răspundere odată cu sesizarea instanței de judecată, pentru a se evita ocolirea aplicării răspunderii penale”, se prevede în comunicatul Ministerului Justiției.
