Un nou studiu arată că loviturile unor asteroizi antici ar fi putut transforma Pământul timpuriu într-o planetă pregătită pentru primele scântei de viață.
Impacturile asteroizilor antici ar fi putut face mai mult decât să remodeleze suprafața Pământului, arată un nou studiu potrivit Science Daily.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Oamenii de știință de la Southwest Research Institute (SwRI) au analizat din nou începuturile violente ale Pământului. Ei au descoperit că impacturile unor asteroizi antici ar fi putut juca un rol cheie în transformarea planetei într-un loc locuibil.
Modelele lor computerizate sugerează că coliziunile repetate au făcut mult mai mult decât să remodeleze suprafața tânărului Pământ. De asemenea, au creat sisteme hidrotermale extinse. Acestea sunt medii cu apă caldă care ar fi putut oferi condițiile potrivite pentru apariția vieții, arată sursa citată.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au modelat istoria timpurie a impactului asteroizilor pe Pământ. Simulările lor au arătat că aceste coliziuni puternice au fracturat scoarța planetei. Astfel, au creat căi subterane poroase, care au permis apei să circule prin straturile superioare ale scoarței.
Echipa a folosit un cod sofisticat de fizică a șocurilor. Acesta simulează modul în care impacturile de mare viteză sparg roca solidă și creează regiuni permeabile. Acesta este primul studiu cuprinzător care măsoară modul în care impacturile asteroizilor au generat permeabilitate. Ea este o proprietate importantă, ce a permis fluidelor să se deplaseze prin scoarța terestră timpurie.
„Această modelare este atât nouă, cât și crucială pentru înțelegerea celor mai vechi medii din care s-ar fi putut forma viața”, a declarat Amanda Alexander de la SwRI.
„Deși adesea considerată catastrofală în contextul dispariției dinozaurilor, bombardamentul cu impact a fost, de asemenea, probabil esențial pentru crearea unor medii propice chimiei prebiotice”, a adăugat aceasta.
Pământul s-a format acum aproximativ 4,5 miliarde de ani. Planeta a intrat curând într-o eră de bombardament intens cu asteroizi. Aceste impacturi de mare viteză au spulberat volume enorme de rocă sub suprafață. De asemenea, au vaporizat materialul și au împrăștiat rocă topită pe tot terenul, arată sursa.
Căldura extraordinară generată de fiecare coliziune, combinată cu căldura geotermală naturală a planetei, a împins probabil apa fierbinte prin crusta recent fracturată. Sistemele hidrotermale rezultate ar fi putut crea un mediu favorabil pentru originea și evoluția timpurie a vieții.
Pentru a înțelege mai bine acest proces, cercetătorii au simulat impacturi de asteroizi cu o gamă largă de dimensiuni și viteze. De asemenea, au testat diferite compoziții ale crustei terestre și condiții de temperatură. Ulterior, ei au calculat câtă crustă fracturată, permeabilă la apă, a produs fiecare impact.
Conform simulărilor, un singur impact major în această perioadă timpurie ar fi putut genera o activitate hidrotermală de până la 100 de ori mai mare decât cea întâlnită astăzi în regiunea Yellowstone.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
„Deoarece viața ar fi putut apărea sau evolua în medii hidrotermale, este important să înțelegem și să cuantificăm generarea acestor sisteme prin impactul asupra Pământului timpuriu”, a spus Alexander. Aceasta a menționat că vor fi necesare cercetări suplimentare. Ele vor defini mai bine caracteristicile acestor sisteme hidrotermale antice.
„Folosind un model istoric al bombardamentelor, pentru a deduce efectele cumulative ale impacturilor recurente, estimăm că stratul superior de 8 kilometri al scoarței terestre era probabil foarte permeabil acum 4,3 miliarde de ani. De asemenea, o parte semnificativă a acestui volum ar fi putut rămâne permeabilă până acum 3,5 miliarde de ani”, a spus Alexander.
„Aceste rezultate arată că impacturile au fost esențiale în producerea schimbărilor hidrotermale ale scoarței terestre timpurii. Ele au avut consecințe importante pentru evoluția geochimică a mediilor apropiate de suprafață”, a mai transmis aceasta, potrivit sursei citate.
