Republica Moldova continuă să piardă masiv suprafețe plantate cu viță-de-vie. Conform datelor statistice prezentate de Oficiul Național al Viei și Vinului, în fiecare an dispar aproximativ 2.000 de hectare, ceea ce înseamnă o reducere cu 3% a suprafeței totale cultivate. Raportul este dezechilibrat: pentru fiecare hectar plantat, alte cinci sunt defrișate, scrie Moldova 1.
Una dintre cauzele principale identificate este vârsta înaintată a plantațiilor, dar și dificultățile economice din sector. Fermierii spun că nu mai reușesc să-și vândă recolta la prețuri care să le acopere cheltuielile.
Problemele au rămas, își bat joc de noi. Poama e ieftină la fabrica de vin în sat și aceasta e una dintre cauzele defrișărilor. Oamenii lucrează viile, nu se răscumpără cheltuielile, și decât să lucreze degeaba, spune Grigore Lebădă, viticultor din satul Săseni, raionul Călărași. În localitatea sa, suprafața de viță-de-vie a scăzut de la circa 400 de hectare la sub 20 în doar câțiva ani.
În ultimul deceniu, în Republica Moldova au fost plantate în jur de 4.000 de hectare noi, în timp ce peste 20.000 au fost defrișate. Secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, spune că structura de vârstă a plantațiilor este una alarmantă, cu peste 25.000 de hectare care au depășit deja 25 de ani, ceea ce le face mai puțin productive și mai vulnerabile.
Totuși, oficialul subliniază că noile plantații, deși în suprafață mai mică, sunt mai performante: Cele ce erau la noi în Republica Moldova erau până în 2.200 de tufe la hectar – un randament foarte mic. La noi, cu regret, comparativ cu Uniunea Europeană, la un hectar avem productivitate de 4, maximum 5 tone. În Uniunea Europeană sunt 8–9 tone la hectar. Ceea ce se plantează acum va da un randament mult mai mare.
Pentru a încuraja extinderea suprafețelor plantate, Ministerul Agriculturii oferă prin AIPA subvenții de până la 230.000 de lei pentru fiecare hectar plantat, ceea ce acoperă aproximativ jumătate din costurile de înființare.
Oferim subvenții majorate pentru cei care plantează soiuri locale, dar și pentru cei care plantează soiuri destinate producției de vinuri cu Indicație Geografică Protejată (IGP). Dacă un hectar costă în jur de 20.000 de euro, noi oferim circa 10.000 de euro prin AIPA. De asemenea, se oferă suport suplimentar pentru plantațiile cu densitate mai mare de 3.200 de tufe pe hectar, a precizat Digolean.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
În prezent, Republica Moldova deține o suprafață totală de circa 120.000 de hectare de viță-de-vie, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, doar o parte dintre aceste terenuri sunt înregistrate în Registrul Vitivinicol. Diferența între datele oficiale și cele din registru este de aproximativ 11.000 de hectare. Din totalul suprafeței cultivate, doar 15.000 de hectare sunt plantate cu soiuri de masă, restul fiind ocupat de soiuri tehnice, destinate vinificării.
