Motivele, procedurile și efectele denunțării acordurilor semnate de Republica Moldova cu Comunitatea Statelor Independente (CSI), precum și implicațiile politice ale acestei decizii, au fost discutate în cadrul dezbaterii publice „Denunțarea acordurilor cu CSI: avantaje și dezavantaje, argumente și speculații”, organizată de Agenția de presă IPN.
Experții participanți au subliniat că inițierea procesului de denunțare a acordurilor cu CSI reprezintă o reafirmare a orientării proeuropene a Republicii Moldova și distanțarea de spațiul post-sovietic.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a explicat istoria și scopul CSI, creată în 1991 după dizolvarea Uniunii Sovietice, pentru coordonarea cooperării între fostele republici sovietice, cu excepția țărilor Baltice, Ucrainei și Georgiei.
Doctorul în științe politice Vitalie Marinuța, director executiv al Institutului de Studii Europene din Moldova (ISEM), a amintit că semnarea acordului de către Republica Moldova a avut loc într-un context politic și de securitate delicat, în primii ani de independență, când țara se confrunta cu tensiuni interne și externe. Marinuța a precizat că, de-a lungul anilor, Chișinăul a semnat peste 300 de tratate în cadrul CSI, dintre care aproape 70 au fost deja reziliate.
„Denunțarea acordurilor cu CSI reprezintă un semnal politic clar privind reorientarea strategică a țării și reafirmă faptul că Republica Moldova nu va intra în niciun acord politico-militar în cadrul CSI”, a subliniat Marinuța.
Dezbaterea face parte din seria „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, fiind ediția a 339-a, și este susținută de Fundația germană „Hanns Seidel”.
