Moment istoric după cel de-Al Doilea Război Mondial: Germania devine din nou o putere militară majoră

Publicat:

Moment istoric după cel de-Al Doilea Război Mondial: Germania devine din nou o putere militară majoră

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat joi o restructurare a armatei germane, inclusiv cu numirea unui nou comandament central și o ramură dedicată spațiului cibernetic, continuând astfel o revizuire a Bundeswehr-ului (armata germană) lansată ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, informează Reuters, potrivit Rador Radio România.

“Nimeni nu ar trebui să aibă ideea de a ne ataca în calitate de teritoriu NATO. Trebuie să transmitem acest lucru în mod credibil și sincer”, a declarat Boris Pistorius într-o conferință de presă la Berlin, potrivit stiripesurse.ro.


Citește și : Liderul de onoare al democraților atenționează despre „sfârșitul” PSDE

Ministrul a mai spus că armata germnană va avea nevoie de o sumă suplimentară de 6,5 miliarde de euro în bugetul pentru 2025, în timp ce cabinetul se străduiește să găsească fondurile necesare pentru a atinge în următorii ani o țintă de cheltuieli NATO, neglijată de mult timpi. În cadrul noii structuri, comandamentul central va combina două comandamente separate anterior pentru desfășurări interne și externe, oferind NATO un singur punct de contact, în timp ce ramura spațiului cibernetic se va concentra pe amenințările hibride, cum ar fi campaniile de dezinformare.

Context

Restructurarea are loc după ce cancelarul Olaf Scholz a anunțat o schimbare radicală pentru armata germană în urma războiului din Ucraina, promițând să modernizeze armata și să crească cheltuielile pentru apărare pentru a atinge obiectivul NATO de 2% din PIB.

Boris Pistorius nu a făcut niciun anunț cu privire la o posibilă reintroducere a serviciului militar obligatoriu în Germania, un lucru care a fost dezbătut în contextul războiului din Ucraina. Ministrul Pistorius a precizat că obiectivul său este de a prezenta un document privind diverse modele posibile în cursul acestei luni.

NATO sărbătoreşte 75 de ani în timp ce Războiul rus din Ucraina îi erodează unitatea

NATO a marcat joi 75 de ani de apărare colectivă în Europa şi America de Nord, iar diplomaţi de rang înalt s-au angajat să menţină direcţia în Ucraina, în contextul în care armata rusă, mai bine înarmată, deţine controlul pe câmpul de luptă, relatează The Associated Press, informează News.ro.

Această aniversare are loc în contextul în care Alianţa, care numără în prezent 32 de state membre, analizează un plan prin care să furnizeze o susţinere militară pe termen lung mai previzibilă Ucrainei.

Ucraina, afectată de o penurie de muniţie, a scăzut săptămâna aceasta vârsta conscripţiei de la 27 la 25 de ani, cu scopul de a-şi înnoi trupele epuizate.

”Ucraina este atacată greu zilnic, 24 de ore pe săptămână”, a declarat presei ministrul eston de Externe Margus Tsahkna, îndemnând la trimiterea de material militar, drone şi obuze de artilerie suplimentare Kievului.

”Trebuie să dăm Ucrainei aceste sisteme pe care nu le folosim, pentru a-şi proteja populaţia, infrastructura civilă şi energetică”, a pledat el înaintea unei ceremonii la care a asistat împreună cu omologii săi de marcare a zilei semnării Tratatului fondator al NATO, la 4 aprilie 1949, la Washington.

O ceremonie şi mai mare urmează să aibă loc la summitul NATO de la Washington în perioada 9-11 iulie.

Sute de angajaţi au umplut spaţiul care seamănă cu o aerogară din centrul cartierului general al NATO la Bruxeles, iar alţii au urmărit de pe scări şi pasarele fanfare militare belgiană şi olandeză interpretând imnul Alianţei, în faţa textului original al Tratatului de la Washington. ”Îmi place Tratatul de la Washington. Tocmai pentru că este foarte scurt”, a declarat zâmbind secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. ”Doar 14 paragrafe, pe câteva pagini. Niciodată vreun document care să aibă atât de puţine cuvinte nu a însemnat atât de mult pentru atât de mulţi oameni. Atât de multă securitate. Atât de multă prosperitate şi att de multă pace”, a spus el.

Secretarul de Stat american Antony Blinken a adus un omagiu, miercuri seara, în afara Bruxellesului, ”milioanelor de militari, marinari şi aviatori al căror curaj şi voinţă de a-şi risca viaţa au dat greutate angajamentului nostru sacru de a ne apăra unii pe alţii”. El a declarat că în timp ce miniştrii de Externe marchează peste 70 de ani de pace, ”această securitate şi principiile fundamentale ale democraţiei, libertăţii şi statului de drept ale Alianţei sunt ameninţate încă o dată de cei care cred că cel mai tare are dreptate şi care caută să retraseze frontiera cu forţa”.

 

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a asistat la ceremonie. Mesajul său a fost mai direct.

”Doar azi, 20 de drone (de tip) Shahed au fost doborâte în oraşul Harkov, iar patru oameni au fost ucişi”, a declarat el, subliniind că salvatori care încercau să ajute victime au fost ucişi. ”Este imposibil să de înţeles de ce aliaţii nu găsesc baterii suplimentare pe care să le livreze acolo unde sunt trase zilnic rachete balistice”, a declarat Kuelba.

Ministrul suedez de Externe Tobias Billström a participat luna trecută la prima reuniune interministerială după ce ţara sa a devenit al 32-lea aliat luna trecută.

Invazia Ucrainei

Invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a împins Suedia şi Finlanda în braţele NATO.

”NATO reprezintă libertatea de a alege”, a declarat ministrul finlandez de Externe Elina Valtonen, reflectând la modul în care vecinii din Nord au aderat recent la Alianţăă.

”Naţiuni democratice şi popoare libere au ales să adere. Împotriva felului în care Rusia îşi extinde influenţa prin agresiune sau prin anexare ilegală”, a subliniat ea.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că a lansat războiul, cel puţin în parte, din cauză că NATO se apropie de frontierele Rusiei.

Numărul statelor membre ale Alianţei aproape că s-a triplat faţă de cele 12 state fondatoare, însă Finlanda şi Suedia au aderat într-un timp-record, pentru a se adăposti prin garanţiile securităţii colective a NATO.

Citește și : Grosu anunță o nouă inițiativă legislativă după ultima decizie a CC

Această promisiune – Articolul 5 al Tratatului de la Washington – prevede că un atac asupra unui conduce la un răspuns al tuturor membrilor. Ea a fost folosită o singură dată, după atacurile teroriste ale Al-Qaida în Statele Unite, la 11 septembrie 2001.

Între succesele mai recente, după Războiul Rece şi căderea Zidului Berlinului, NATO a desfăşurat o campanie militară în 1999 împotriva fostei Iugoslavii, pentru a pune capăt unei represiuni sângeroase a a albanezilor separatişti şi eforturi de a evita un cvasi-război civil în Macedonia în 2001.

La cealaltă extremitate se află Războiul din Afganistan. NATO a preluat comanda în 2003 celui mai lung, scump şi sângeros război din istoria Alianţei, marcat de o retragere haortică, în august 2021, când numeroase succese înregistrate timp de aproape 20 de ani au fost abandonate.

În prezent, Ucraina vrea un loc la masa NATO, însă în alianţă, care funcţionează prin consens, nu există o unanimitate a aderării Kievului.

Majoritatea aliaţilor se opun aderării în timpul războiului.

Pentru moment, NATO promite doar o uşă descisă Ucrainei în viitor.

Statele membre NATO nu se pot înţelege nici asupra oportunităţii de a înarma Ucraina.

Alianţa furnizează doar o susţinere neletală care constă în vehcule de transport, combustibil, raţii de luptă, furnituri medicale şi echipament de deminare.

Însă multe state membre furnizează Kievului armament sau muniţie bilateral sau în grupuri.

După ce trupele ruse au început să se comaseze la frontieră în vederea invaziei, esenţialul eforturilor NATO s-a concentrat asupra conslidării propriilor frontiere din apropierea Rusiei şi a Ucrainei, cu scopul de a-l descuraja pe Vladimir Putin să atace vreunul dintre statele membre.

Articolul 5 a fost supus probabil celui mai dur test în timpul mandatului lui Donald Trump de preşedinte al Statelor Unite, de departe cel mai mai puternic stat membru.

Donald Trump a ameninţat că Statele Unite nu vor apăra niciun stat membreu NATO care nu-şi creşte propriile cheltuieli cu apărarea până la cel puţin 2% din PIB, aşa cum au convenit aliaţii în 2014.

Miliardarul şi-a reiterat ameninţarea în campania electorală din acest an.

NATO preconizează că 18 dintre cele 32 de state membre urmează să atingă această ţintă în acest an. În urmă cu zece ani, doar trei state membre cheltuiau 2% din PIB cu apărarea.

 

URMĂREȘTE-NE PE:

CITESTE SI

Unele ţări europene încearcă să-i intimideze pe judecătorii Curţii Penale Internaţionale

Unele ţări europene încearcă să-i intimideze pe judecătorii Curţii Penale Internaţionale Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a...

Inteligența artificială ne lasă șomeri. Elon Musk: „Probabil că niciunul dintre noi nu va mai avea un loc de muncă”

Inteligența artificială ne lasă șomeri. Elon Musk: „Probabil că niciunul dintre noi nu va mai avea un loc de muncă” Elon Musk spune că inteligența...

Noi reguli pentru conducerea utilajelor agricole pe drumurile publice

Noi reguli pentru conducerea utilajelor agricole pe drumurile publice Șoferii care dețin certificatul de tractorist-mecanic eliberat de Inspectoratul de stat „Intehagro” vor trebui să dețină...

Cetățenii români vor alege pe 9 iunie cei 33 de membri din România în Parlamentul European

  Cetățenii români vor alege pe 9 iunie cei 33 de membri din România în Parlamentul European La alegerile din iunie 9 iunie, cetățenii români își...

ȘTIRIPESURSE.RO

Loading RSS Feed

ULTIMELE ȘTIRI

Campanii publicitare
    sales banner

Html code here! Replace this with any non empty text and that's it.