Moscova şi Kievul şi-au apropiat la “maximum posibil” poziţiile în ceea ce priveşte statutul de neutralitate al Ucrainei şi renunţarea de a mai adera la NATO, şi se află “la jumătate de drum” în ceea ce priveşte “demilitarizarea”, a declarat vineri negociatorul-şef al delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax, potrivit agerpres.
“Problema statutului de neutralitate şi a neaderării Ucrainei la NATO reprezintă unul din punctele-cheie ale negocierilor şi asupra căruia părţile s-au apropiat la maximum posibil”, a declarat Medinski agenţiilor de presă ruse, potrivit TASS
Citește și : ONU cere Belarusului să elibereze 1.000 de deţinuţi politici
El a adăugat însă că există unele “nuanţe” legate de garanţiile de securitate pe care le cere Ucraina. “Nuanţele sunt legate de ce fel de garanţii de securitate primeşte Ucraina în plus faţă de cele existente în cazul refuzului de a adera la blocul NATO”, a specificat Medinski.
Kievul doreşte ca Turcia să fie una din ţările care să garanteze viitorul pact, alături de Germania şi cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia), i-a transmis joi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba omologului său turc, Mevlut Cavusoglu, în cursul întrevederii de la Lviv.
În ceea ce priveşte alte aspecte ale negocierilor dintre Rusia şi Ucraina, între care convenirea încetării focului sau în privinţa a ceea ce Moscova numeşte “denazificare” şi “demilitarizare”, mai este nevoie de muncă, a afirmat Medinski.
Moscova şi Kievul sunt “undeva la jumătate de drum” în chestiunea demilitarizării Ucrainei, a spus el.
“Adevărul este că nu sunt autorizat să dezvălui niciun detaliu al negocierilor şi nu o voi face, nu voi dezvălui nici cifre concrete, nici argumente ale părţilor la negocieri, dar în această privinţă suntem la jumătate de drum”, a adăugat negociatorul rus.
De asemenea, Moscova cere ca Ucraina să recunoască Donbasul şi peninsula Crimeea – anexată de Rusia în 2014 – ca parte a teritoriului rus, aspect considerat inacceptabil pentru Kiev.
Cele două părţi s-au întâlnit de trei ori pe teritoriul belarus, lângă graniţa cu Ucraina, pe 28 februarie, 3 şi 7 martie.
Apoi, la 10 martie, în staţiunea turcă Antalya, s-au întâlnit Dmitro Kuleba şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, fără niciun rezultat concret.
De atunci, cele două delegaţii negociază în format de videoconferinţă.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care încearcă să medieze conflictul din Ucraina a discutat joi cu omologul său rus, Vladimir Putin, pe care l-a invitat la Ankara sau la Istanbul pentru a se întâlni personal cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a se ajunge la o încetare a focului.
Ideea sa este ca părţile să se pună mai întâi de acord asupra încetării focului în Ucraina, apoi să negocieze restul aspectelor.
Citește și : O altă ţară baltică cere crearea unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei
La 15 martie, preşedintele Zelenski a recunoscut deschis că ţara sa s-ar putea să nu adere la NATO, în pofida faptului că traseul euroatlantic al Ucrainei este consacrat în Constituţie, iar Kievul a insistat de mai multe ori pe lângă aliaţi să grăbească procesul de aderare.
Zelenski s-a arătat dispus în repetate rânduri, chiar şi după ce Rusia a declanşat invazia în Ucraina, să se aşeze la masa tratativelor direct cu Vladimir Putin.
Medinski a subliniat vineri că o întâlnire personală între cei doi lideri ar avea sens doar după ce textul unui acord va fi aprobat de ambele ţări, începând de la miniştrii de externe până la guvernele lor.
