Fostul președinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, s-a retras din funcția de lider al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), după mai bine de trei decenii la conducerea formațiunii. Decizia a fost oficializată pe 6 iunie, în cadrul Congresului PCRM, unde Voronin, în vârstă de 85 de ani, a fost desemnat președinte de onoare al partidului, iar conducerea formațiunii a fost preluată de deputata Diana Caraman.
Retragerea lui Voronin marchează sfârșitul unei epoci politice care a influențat decisiv evoluția R. Moldova după independență. Fondator al PCRM și lider neîntrerupt al formațiunii din 1994, Voronin a condus țara între 2001 și 2009, perioadă în care comuniștii au deținut majoritatea constituțională în Parlament, transmite europalibera.org.
Moștenirea sa politică este însă privită diferit de foști colaboratori și adversari politici.
Fostul deputat și consilier prezidențial Mark Tkaciuk consideră că una dintre principalele realizări ale lui Voronin a fost demonstrarea faptului că un partid de stânga din spațiul post-sovietic poate câștiga alegeri democratice și poate guverna eficient.
„Comuniștii au demonstrat că nu se agață de putere, că nu stau la putere la infinit. Au fost democrați adevărați și, după ce au pierdut, au plecat cu demnitate în opoziție”, a declarat Tkaciuk.
În schimb, fostul primar al Chișinăului și lider al Alianței Moldova Noastră, Serafim Urechean, susține că PCRM nu a reprezentat niciodată un partid comunist autentic și crede că retragerea lui Voronin echivalează cu sfârșitul formațiunii.
„Plecarea lui este, de fapt, înmormântarea partidului. Cu asta s-a terminat epoca comunismului și prezența Partidului Comuniștilor în politica din R. Moldova”, a afirmat Urechean.
O opinie similară are și fostul președinte al Parlamentului, Dumitru Diacov, care consideră că PCRM și-a pierdut influența politică și că R. Moldova „se poate descurca și fără Partidul Comuniștilor”.
La rândul său, fostul președinte interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, afirmă că partidul va continua să reprezinte electoratul nostalgic după perioada sovietică și că o mare parte din susținătorii comuniștilor au migrat în ultimii ani spre alte formațiuni de stânga, inclusiv către Partidul Socialiștilor.
„Cred că oamenii înțeleg că pacea și bunăstarea nu vin de la ideologia comunistă, ci de la ideologia democratică”, a declarat Ghimpu.
Critici dure vin și din partea fostului deputat Oazu Nantoi, care susține că Voronin nu a avut o viziune clară pentru dezvoltarea țării și că PCRM „aparține trecutului și acolo trebuie să rămână”.
Cariera politică a lui Voronin a fost marcată de schimbări importante de direcție. După ce a promovat inițial apropierea de Rusia, în 2003 a refuzat semnarea așa-numitului Memorandumul Kozak, propus de Federația Rusă, și a lansat procesul de apropiere de Uniunea Europeană. Ulterior însă, PCRM a revenit la un discurs mai apropiat de Moscova.
Guvernarea comunistă s-a încheiat după protestele din aprilie 2009, care au urmat alegerilor parlamentare câștigate de PCRM. Evenimentele au dus la pierderea puterii de către comuniști și la formarea Alianței pentru Integrare Europeană.
Deși influența partidului a scăzut semnificativ în ultimii ani, PCRM continuă să fie reprezentat în Parlament. La alegerile parlamentare din 2025, formațiunea a acces în Legislativ pe lista blocului electoral format împreună cu socialiștii, iar în prezent deține opt mandate de deputat.
